Majesty

Stim că Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să părăsească cea mai avansată cetatea la vremea aceea în care locuia pentru a lua în stăpînire “lotul” de pămînt pe care i-l desemnase Dumnezeu. Nu ştim cum şi-a imaginat Avraam pămîntul făgăduit dar sosirea lui la destinaţi este redată de Biblie în următoarele cuvinte:

“Avram şi-a urmat drumul, înaintând mereu spre miazăzi [Neghev]. A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s-a pogorât în Egipt, ca să locuiască pentru câtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară. Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: ‘Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă. Când te vor vedea Egiptenii, vor zice: «Aceasta este nevasta lui!» Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie’” (Geneza 12:9-13).

Pentru cei care nu sunt familiari cu geografia orientului apropiat, Avraam a venit din nord şi a traversat toată Palestina pentru a ajunge în Neghev, care este deşertul din sudul Palestinei, motiv pentru care numele acestui deşert este folosit pentru a indica sudul în ebraică şi de aceea Cornilescu l-a tradus cu “miazăzi.” Deci el a părăsit cea mai bogată şi avansată cetate pentru a primi “lotul” promis de Dumnezeu pentru ca să descopere că “lotul” lui era de fapt un deşert. Dacă Avraam s-a aşteptat ca Dumnezeu să-i facă primirea în ţara făgăduită cu lapte şi miere, cînd a fost întîmpinat cu o foamete cruntă probabil s-a gîndit că Dumnezeu trebuie să fie destul de cinic. Desigur, erau şi unele părţi din ţară mai bune aşa cum a observat şi Lot: “Lot şi-a ridicat ochii, şi a văzut că toată Câmpia Iordanului era bine udată în întregime . . . . era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptului”  (Geneza 13:10). În timp ce Lot s-a mulţumit cu un “lot” care era “ca ţară Egiptului,” Avraam s-a hotărît să nu se încurce cu imitaţii ieftine ale Egiptului ci a optat pentru cel autentic. El nu voia orice civilizaţie; el dorea crema.

Spre deosebire de Lot care credea ca civilizaţia este doar o bucată de tort pe care s-o savurezi, Avraam a înţeles că drumul spre civizaţie presupune riscuri şi sacrificii. El a realizat că dacă doreşte să trăiască în cea mai avansată civilizaţie, el trebuie să-şi rişte viaţa ca să ajungă acolo şi i-a spus soţiei lui că dacă vreun bărbat cu putere care totdeauna stăpînesc peste ţări civilizate o doreşte, ea să spună la toţi că nu este căsătorită şi ca atare este disponibilă. De ce ar face aşa ceva cineva care este in toate minţile?  Este această relatare despre un bărbat pe care nu-l deranjează dacă alţi bărbaţi se distrează cu frumoasa lui soţie sau este despre cu totul altceva? In fond, cît era de frumoasă Sara? Dacă Sara era atît de sexi încît orice bărbat cu putere ar fi fost gata să-i ucidă bărbatul ca s-o aibă, cum se face că nici unul dintre bărbaţii cu putere prin teritoriile cărora Avraam a trecut de-al lungul călătoriilor lui nu i-au observat frumuseţea şi sensualitatea şi ca atare l-au lăsat pe Avraam în viaţă? Dacă Avraam a avut 75 de ani atunci cînd a părăsit Ur din Caldea iar Sara era cu 10 ani mai tînără, Sara trebuie să fi avut cel puţin 65 de ani dacă nu 75 atunci cînd au ajuns în Neghev. Cît de sexi putea să fie o femeie la peste 65 de ani în perioada bronzului cînd nomazii nu foloseau nici măcar unguente pentru piele fără să mai vorbim de operaţii estetice? Si cum se face că lui Avraam niciodată nu i-a fost teamă să călătorească prin Canaan unde oameni ca cei din Sodoma erau gata să linşeze orice străin indiferent dacă avea o soţie frumoasă sau nu şi deodată îi este teamă să mergă în cea mai înaltă civilizaţie care şi astăzi este admirată şi adorată de învăţaţi şi istorici?

Aşa cum Biblia arată clar, Avraam a decis să-şi rişte viaţa şi să-si sacrifice familia nu pentru că s-ar fi aflat sub vreo ameninţare în Neghev sau pentru că ar fi fost în pericol de a muri de foame în ciuda foametei, ci deoarece exita o mai mare abundenţă în Egipt. El a fost dispus să-şi pună în joc viaţa şi familia pentru mai multă pîine, sau ca să folosesc o expresie curentă, “pentru cîţiva dolari în plus.” Biblia îl foloseşte pe Avraam pentru a descrie un mod de a gîndi care a mînat un număr imens de oameni din locuri sărăce în zone bogate riscîndu-şi şi adesea sacrificîndu-şi viaţa. Fie că au părăsit România trecînd Dunărea înot, sau au părăsit Cuba trecînd oceanul plutind pe camere de tractor, sau au părăsit Africa traversînd Mediterana în bărci şubrede ca să ajungă în Europa, sau au părăsit Mexicul încercînd să traverseze deşertul Arizona pe jos fără resurse de hrană şi apă, ei toţi au făcut-o ştiind bien că îşi riscă viaţa în speranţa că vor cîştiga mai bine şi vor deţine bunuri materiale mai multe decît aveau în ţara din care au plecat. Aceştia sunt “imigranţi eonomici,” adică oameni care sunt dispuşi să facă orice pentru a cîştica cîţiva dolari sau euro în plus. Cîţi au murit în astfel de călătorii de-a lungul mileniilor nimeni nu va putea calcula vreodată, dar chiar şi cei care au reuşit să ajungă în ţara visurilor lor, ei au descoperit ca viaţa lor era “ilegală” încît orice cetăţean al acelei ţări civilizate avea dreptul şi chiar datoria patriotică să-i ucidă sau să-i denunţe pentru a fi arestaţi indiferent dacă veau o soţie frumoasă sau nu. Cei care sunt căsătoriţi trebuie să fie dispuşi să-şi sacrifice căsătoria pentru ca fiecare dintre soţi să meargă să lucreze acolo unde li se oferă de lucru şi unde li se oferă mai mult. Deşi este posibil ca să fi fost unii care sufereau de foame în Neghev, Avraam nu se afla printre ei. Cei mai săraci niciodata nu emigrează deoarece nu-şi pot permite de aceea imigranţii economici sunt totdeauna cei mai pricepuţi, cei mai muncitori, şi cei mai descurcăreţi. Deoarece imigranţii economici sunt cei mai rentabili lucrători, ei constituie forţa de lucru prin care toate civilizaţiile sunt construite. Ei furnizează mîna ieftină de lucru pentru a produce toate “valorile” îndrăgite de cei “civilizaţi”: abundentă de hrană, servicii, distracţii, case mari şi confortabile, precum si construcţii monumentale cum ar fi Turnul Babel, Piramidele, zîrie norii, etc. Oamenilor “civilizaţi” le plac “valorile” şi serviciile pe care imigranţii economici le produc dar îi dispreţuiesc şi urăsc deoarece sunt murdari, needucaţi, nu pot vorţi limba lor pură, le iau serviciile pe care lor nici prin cap nu le trece să le accepte, şi sunt periculoşi. Stim că Avraam era păstor şi că egiptenii nu suportau păstorii. Egiptenilor le plăcea laptele şi carnea de la oi, dar nu le plăceau oile şi păstorii deoarece puţeau. Avraam s-a dus în Egipt pentru mai multă hrană pentru ca să descopere că de fapt el era expert în a produce hrană pe care o oferea chiar şi egiptenilor care erau mîndri că ei nu-şi murdăresc mîinile cu astfel de preocupări înjositoare. În cele din urmă Avraam a fost clasificat ca străin periculos şi a fost expulzat din Egipt cînd cîrmuitorul egiptean a decis să curăţească ţara aceea civilizată de străinii nespălaţi care stricau ţara şi “valorile” în care credeau egiptenii. Avraam nu numai că a fost bucuros să părăsească Egiptul, dar niciodată nu a mai dorit să se întoarcă acolo, iar atunci cînd Lot a ales să locuiască în Sodoma deoarece era “ca ţara Egiptului, Avraam nu a manifestat nici cel mai mic interes pentru un astfel de loc. Dacă el dorea să trăiască unde Dumnezeu să-l binecuvinteze, el ştia că Dumnezeu nu poate să binecuvinteze astfel de locuri. 

Aurel Ionica - Majesty.ro

Comments (9)

Name

Email

Title

Comment

smaller | bigger

Add Comment