Majesty

Biblia nu ne dă detalii despre Lot şi nu există nici o dovadă că Dumnezeu i-ar fi promis vreun lot de pămînt undeva, dar presupun că atunci cînd Avraam şi-a scos casa la vînzare şi a început să împacheteze ceea ce avea, rudele lui din Ur au inceput să-i pună întrebări iar cînd el a explicat ca Dumnezeu i-a spus să mearga într-un loc unde curge lapte şi miere, Lot a făcut ochii mari şi a început să saliveze. Nu ştim cît de mare şi-a imaginat Lot acel lot promis de Dumnezeu deoarece nici Avraam nu avea nici cea mai vagă idee, dar cînd a ajuns în Canaan a descoperit ca lotul nu era chiar atit de mare pe cum şi-l imaginase. Lotul nu era suficient de mare nici măcar pentru sine, fără să mai vorbim de Avraam. Ceea ce ştim este că Lot era mult mai tînăr decît Avraam şi în conformitate cu obiceiurile din vechime cei mai în vîrstă luau hotărîri iar cei tineri se supuneau acestor hotărîri. În ciuda vîrstei sale înaintate, Avraam apare cam greu de cap deoarece i-a propus lui Lot sa aleagă el pămintul care îi place şi a promis că el se va mulţumi cu ceea ce rămine. Ceea ce a ales Lot este la mintea cocoşului: el a ales valea Iordanului, partea cea mai fertila din Canaan. Motivul pentru care Avraam a acceptat această înţelegere este pentru ca el a dorit pace, si de pace a avut parte deoarece nimeni nu l-a mai deranjat dupa aceea. In schimb locul ales de Lot a fost ulterior atacat de o alianta de regi şi motivul pentru care ei au ales sa atace acel loc este din nou la mintea cocoşului: cei care doresc să jefuiască se duc acolo unde există pradă din belşug. La acest moment Avraam face din nou ceva ce nu are nici un sens: Cînd a aflat că nepotul lui Lot fusese luat prizonier impreuna cu tot ce avea, în loc să dea slavă lui Dumnezeu că face dreptate, el şi-a adunat toţi oamenii şi a pornit în urmărirea atacatorilor, şi-a riscat viaţa burindu-i, şi a adus acasă pe Lot şi ceilalti captivi din cetate. Ca şi cum aceasta nu ar fi fost destul, atunci cînd lui Avraam i s-a oferit o răsplată: “Împăratul Sodomei a zis lui Avram: ‘Dă-mi oamenii, şi ţine bogăţiile pentru tine,” Avraam a răspuns: “Ridic mâna spre Domnul, Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pământului, şi jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de aţă, nici măcar o curea de încălţăminte, ca să un zici: ‘Am îmbogăţit pe Avram’” (Geneza 14:21-23). Aţi auzit de cineva care nu vrea pămînt bun şi care nu vrea să se îmbogăţească? Dacă cineva ar avea ideea să organizeze un spectacol “Cine NU DORESTE să fie milionar?” cred că numai Avraam s-ar înscrie şi nici un spectator nu s-ar prezenta. Ceea ce este şi mai de ne înteles este ceea ce urmeaza. Atunci cînd preotul cetăţii a venit ca să-l întîmpine pe Avraam ca eliberator, Avraam i-a plătit zecime (Geneza 14:20). Nu ştiu ce teologie se învăţa le templul cetăţii la care se ducea Lot, dar dacă aşi fi fost Avraam  mi-ar fi fost dificil să pun bani în coşuleţul de daruri. Cel care învinge într-o bătălie nu numai că nu acceptă să primească nimic din pradă, dar se mai oferă să dea şi bani celor pe care-i eliberează.

De ce ar face cineva ceea ce a făcut Avraam şi ce era în capul lui? Atunci cînd lăcomia a început să cuprindă cele două familii, motivul pentru care Avraam i-a propus lui Lot să aleagă unde vrea să trăiască a fost pentru că a dorit pace. Aşa cum alegerea lui a arătat clar, gîndirea lui Lot era stăpînită de lăcomie şi nu de dorinţa de pace. În conformitate cu teologia lui Lot, soarta cuiva consta in lot de pămînt, bogăţie, şi bani. Aceasta este o religie universală pe care aşi numi-o lot-ism indiferent ca este cunoscută sub diferite nume oficiale ca budism, induism, islamism, iudaism, ortodoxims, catolicism, protestantism, etc. Este credinţa că pămîntul îţi aparţine ţie iar locul celorlalţi este sub pămînt. Lot-ismul învaţă că trebuie să deţii cit mai mult pămînt pentru ca să fii fericit, pentru ca să descoperi că de fapt pămîntul te deţine pe tine. Lot-ismul creaza iluzia că noi putem pretinde pămîntul cîn de fapt pămîntul de pretinde pe noi toţi. Singurul drept pe care il putem avea cu privire la pămînt este acela de a fi înmormîntaţi în el, un drept pentru care nu trebuie sa-l cucerim deoarece nimeni nu ni-l poate lua deîndata ce a fost stabilit chiar de Dumnezeu: “până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza 3:19). Lot-ismul învaţă că niciodată nu putem avea suficient pămînt cînd dor 2m x 1m este suficient ca să ne găzduiască. A fost tocmai pentru că Avraam a înteţeles această realitate cu privire la soarta care depinde de loturi de pămînt că el a fost interesat de o altă soartă care nu avea nimic de a face cu pămîntul deoarece avea de a face cu viitoril si veşnicia. Plătirea de către el a zecimii nu avea nimic de a face cu religia lot-istă a Sodomei; ea exprima propria lui religie şi credinţă. Preotul căruia i-a plătit Avraam zecimea se numea Melhisedec, un nume care înseamnă “Împăratul meu este drept/neprihănit,” şi care a ieşit în întîmpinarea lui Avraam ca să-l binecuvinteze ca a adus pacea în cetate. El a crezut ca moştenirea noastră nu este un lot de pămînt, ci o porţiune din cer. El a crezut că viitorul nostru nu este în pămînt, ci cu mult deasupra lui. De aceea el nu a crezut în lot-ism, ci în Isus-ism.

Aurel Ionica - Majesty.ro

Comments (6)

Name

Email

Title

Comment

smaller | bigger

Add Comment