Miercuri 
“Mâine anul se `noieşte…”
Mâine se-ntâmplă multe lucruri. Mâine fac următorul lucru, mâine mă dezvăţ de nu ştiu ce nărav, mâine voi fi, mâine, mâine, mâine.
Dar azi? Azi pe 31 a -12- a, ce fac, ce sunt, ce vreau?
Am observat că mâine este mai iubit ca azi. Poate pentru că mâine mă obligă la mai puţine decizii dureroase, costisitoare! Poate pentru că azi este un soi de dictator care îşi cere satisfacţia fără prea multă înţelegere!
Dacă am personifica pe azi şi mâine, ar fi posibile două tablouri. Mâine, ar fi un lingău care ştie că va fi la fel, ori poate mai greu, dar el zice: mai vedem, om trăi şi om vedea, să sperăm că, etc-etera, etc-etera, şamd.
Azi e guvernul abia învestit, care simte goliciunea din pungă şi cu gândul la gogomăniile promise când era mâine, e nevoit să strângă cureaua, să decidă, să doară, să nemulţumească şi chiar să îngrijoreze. Paradoxal dar, în ciuda zicalelor, azi, ne îngrijorează mai mult decât mâine.
În sfârşit, gata cu semantica. Întrebarea este ce fac azi? Azi în ultima zi din an.
Sarmale? Păi încă nu le-ai făcut? Ia-ţi adio( găseşti la Bila, atenţie la grăsimi!). Faci asigurări? Devin operabile tot la începutul anului viitor. Trimiţi scrisori, felicitări, cadouri? Da, unde-ai visat omule? Tu nu ştii că poşta doarme în zile obişnuite, darămite când mai are şi temei legal?
Iată ce cred eu că ar trebui făcut. Ai auzit de expresia Empty Recycle Bin. Adică goleşte coşul.
Cu scuzele de rigoare pentru cunoscători, îmi permit să explic. Gunoiul electronic este vărsat într-un coş, electronic şi el. Dar, atâta timp cât coşul nu-i golit la tomberon(electronic desigur) gunoiul este tot în casă, ocupă memoria mai departe, poate fi reactivat. De fapt există mizerabili care caută şi prin tomberoane, şi arată lumii ceea ce au aruncat alţii.
Mă rog, cu gunoiul nu eşti sigur nici la Glina. Există semeni care se hrănesc cu gunoi.
Daţi dar gunoiului ce este al gunoiului!
De ce spun că trebuie golit coşul? Pentru că mâine când îi citim pe Cosmin şi pe Ovidiu, avem nevoie de spaţiu, ne trebuie aer şi lumină. Nu putem începe anul îmbâcsiţi cu ne-trebuinţele anului trecut. Arunc la tomberon jigniri care m-au deranjat, arunc amintiri neplăcute, arunc expresii de atâtea ori recuperate chiar de la coş. Dumnezeu promite că atunci când regretăm o greşeală (păcat) El nu doar că ne iartă dar ne şi curăţeşte. Ce ar fi dacă aş ierta şi eu dar aş şi uita, aş şterge cu buretele? Cum ar fi dacă nu m-aş mai întoarce să scot dintre gunoaie năravuri, prostii, chestii care îmi umpleau viaţa inutil şi pe care într-o clipă de curaj le-am aruncat? Dacă nu golesc recipientul cu gunoi voi fi mereu ispitit să revin, să reactivez trecutul, nimicul, ne-valorile, răutăţile mele sau ale altora.
Prin urmare stimaţilor să-nchei cu o strofă din urătura pe care o puteţi citi mâine pe blogul meu (că mi-am făcut blog). Vă aştept! danielchirileanu.ro
Aho, aho băieţi şi toate
Să fiţi curaţi ca albumina-n lapte
Să mirosiţi a izmă şi mărar
Cum n-am simţit la nici un „avatar”
Iar pentru asta să goliţi la tomberon
Gunoiul de sub limbă şi breton
Că anul vine ca o limpede mireasă
Şi vrea să fie numai bine peste casă
Aşa că hai, curaj deplin:
Empty Recycle Bin!
La anu şi la tot atâţia ani!
Daniel Chirileanu - Majesty.ro
written by rosu ciprian, 31 decembrie, 2008
-
- +0
-
-
