și mi-a brăzdat pământul cu răzoare
mi-a picurat o umbră peste cântec
și m-au pornit durerile prin pântec
mi-a picurat o umbră-n călimară
și litera mi-a devenit amară
îmi bate vântul rău peste cămară
și m-a cuprins neliniștea primară
mi-a mai căzut un strop peste lumină
și dragostea de frați mi-e mai străină
și alte umbre mă tot amenință
mi-alunecă speranța sub credință
stau să socot dacă mai pot cuprinde
atâtea umbre negre aburinde
ar fi mai bine să mă cobor nițel
la focul fără umbre lângă Miel
(C) 2009 - Izbuc - Majesty.ro
Set as favorite
Hits: 524
Comments (0)
Write comment
