Majesty

În ciuda eforturilor oamenilor de ştiinţă de a descifra cât mai mult din biologia umană, unele însuşiri le scapă printre degete. „NewScientist“ a realizat un top al comportamentelor şi trăsăturilor umane pentru care nu au fost găsite încă explicaţii.
 
1. Înroşitul în obraji. La o specie cunoscută pentru manipularea altora cu scopul maximizării câştigului personal, înroşitul în obraji este greu de explicat. Cercetătorii presupun că s-a format ca mod de a le arăta membrilor dominanţi că ne supunem autorităţii lor şi, abia mai târziu, după ce interacţiunile sociale au devenit mai complexe, a fost asociat cu sentimentele de vină, ruşine sau sfială.
 
2. Râsul. Psihologii americani au înregistrat peste 2.000 de ipostaze ale râsului natural, ceea ce îl face un fenomen deosebit de misterios. Ei cred că râsul a apărut la strămoşii omului drept răspuns la gâdilat, apoi, pe măsură ce creierul oamenilor s-a dezvoltat, a căpătat importante funcţii sociale şi s-a impus în tot felul de forme: râs natural, „emoţional“, conversaţional, agitat sau agresiv.
 
3. Părul pubian. Deşi oamenii sunt cei mai puţin păroşi dintre primate, părul lor pubian e mai gros şi mai dens decât al acestora. Motivul nu este cunoscut încă, însă unele studii au sugerat că, din moment ce părul mai dens se adună în regiunile cu glande sudoripare apocrine, care emană şi miros, şi ecrine, care răcoresc, el ar putea servi la răspândirea izului maturităţii sexuale. El poate servi totodată ca indicator vizual al perioadei adulte, la fel ca sânii în creştere la fete şi barba la băieţi.
 
4. Visurile. Deşi motivul pentru care visăm nu este cunoscut, cercetătorii se zbat să-i găsească sensuri. Au descoperit că sunt importante în procesarea emoţiilor şi că faza REM (mişcarea rapidă a ochilor) din timpul somnului îi ajută pe oameni să-şi descarce amintirile copleşitoare, fără ca acestea să fie însoţite de stresul ce acompaniază experienţa reală. În acest fel, amintirea este păstrată, dar sentimentul care o însoţeşte îşi pierde treptat din intensitate.
 
5. Altruismul. O dezbatere fierbinte a fost stârnită de multă vreme în jurul întrebării dacă oamenii sunt altruişti sau nu de la natură. Dacă unii experţi spun că ne naştem egoişti, idee care are logică din punct de vedere evoluţionar din moment ce timpul şi energia petrecute ajutând alte persoane atrag un dezavantaj în lupta pentru supravieţuire, ultimii ani au adus dovezi că altruismul autentic chiar există. În cadrul unor jocuri video, de exemplu, s-a observat că mulţi oameni îşi împart banii cu un străin, chiar dacă nu au nimic de câştigat. Ceea ce i-a dus pe cercetători la concluzia că altruismul este parte a naturii umane, însă nu îşi pot da seama deocamdată cum a evoluat.

Sursa: Cotidianul