Majesty

„Încălzirea globală nu afectează doar urşii polari, aşa cum mulţi sunt tentaţi să creadă. Este o problemă majoră ce influenţează accesul la resurse vitale şi care poate avea consecinţe extrem de grave chiar asupra relaţiilor dintre guverne“, susţine ambasadorul Marii Britanii, Robin Barnett.

Dacă analizăm situaţia Europei de Sud-Est, se pot observa trei riscuri majore la care este supusă populaţia din această regiune în condiţiile în care temperatura medie globală ar creşte cu 4 grade Celsius: secete frecvente, scăderea dramatică a resurselor de apă şi izbucnirea unor incendii devastatoare. Schimbările cauzate de încălzirea climei sunt detaliate de către cercetătorii britanici la nivel global.

Pădurea amazoniană

Mari suprafeţe din pădurea amazoniană ar putea dispărea fie din cauza secetei, la care vegetaţia nu ar mai face faţă, fie din cauza extinderii unor incendii. Aceste consecinţe depind în cea mai mare parte de cât de mult se vor reduce precipitaţiile anuale din bazinul fluviului Amazon.

Creşterea nivelului apei

Zonele joase de coastă vor deveni extrem de vulnerabile la inundaţii. Pentru că populaţia este foarte densă în aceste regiuni, iar biodiversitatea, agricultura şi infrastructura de aici sunt foarte importante, impactul va fi unul dramatic.

Inundaţiile cauzate de creşterea nivelului mării ar putea genera dispariţia unor suprafeţe întinse de pământ şi de terenuri agricole, precum şi a rezervelor de apă potabilă. Migraţia forţată a multor oameni va fi inevitabilă.

Resursele de apă

În contextul creşterii demografice accelerate, exceptând încălzirea climei, în 2080 aproape 3 miliarde de oameni dintr-o populaţie globală de 7,5 miliarde ar putea trăi în zone cu acces limitat la apă (mai puţin de 1.000 de metri cubi pe cap de locuitor în fiecare an).

Prin reducerea semnificativă a rezervelor de apă din râuri însă, schimbarea climei ar însemna lipsa apei pentru aproximativ un miliard dintre cele 3 miliarde de oameni.

Producţia Agricolă

Schimbarea climei generează scăderea productivităţii agricole şi implicit a producţiei de alimente. Astfel se poate amplifica inechitatea, la nivelul consumului, între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. În acest context, sute de milioane de oameni de pe Glob riscă să moară de foame. În 2050 ar putea fi cu peste 24 de milioane mai mulţi copii subnutriţi.

Ciclul de carbon

La o temperatură medie globală cu 4 grade Celsius mai mare, concentraţia dioxidului de carbon din aer ar putea să crească cu peste 70%. Cu cât procesul de reducere a emisiilor de carbon este întârziat, cu atât stabilizarea concentraţiei de CO2 va fi mai dificilă.

Consecinţele asupra României

Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii, susţine că atât inundaţiile masive, cât și secetele prelungite din ultimii ani arată deja existenţa unor dezechilibre majore ale climei.

„Scăderea treptată a cantităţii de precipitaţii a pus în pericol de deșertificare aproape 30% din teritoriul României. Acest lucru trebuie privit în perspectivă, în condiţiile în care, în ultimii 40 de ani, aproape jumătate din terenurile arabile din lume au devenit neutilizabile din cauza secetei. Creșterea temperaturii nu va însemna doar agravarea acestor probleme, ci și greutăţi în asigurarea hranei și a accesului la sursele de apă sau valuri de migraţie masivă“, adaugă el.

 

 

Sursa: Adevarul