Va fi China urmatorul imperiu? Va reusi America sa-si conserve suprematia economica si culturala dupa criza economica globala? si daca da, cum va arata economia si societatea americana readaptata noilor realitati? Care va fi urmatorul sector economic-minune? si ce se va intampla in restul lumii? Think-tank-ul New America Fondation (NAF) impreuna cu revista americana Time au creionat zece predictii bazate pe trendurile actuale. Secolul urmator va fi tot american.
1.Secolul urmator va fi tot american
Chiar daca imaginea Statelor Unite a avut de suferit considerabil in ultimii zece ani, iar criza economica a intors spre Wall Street priviri pline de resentimente, Andres Martinez, director in cadrul NAF considera ca cei care prevestesc decaderea Americii se insala, secolul care tocmai a inceput urmand sa fie la fel de "american" ca si cel care s-a incheiat. Cea mai puternica democratia a lumii a oferit un spectacol regretabil la alegerile din anul 2000, finantistii de pe Wall Street si schemele lor de imblanzire a riscului au
generat criza financiara si economica globala numai opt ani mai tarziu insa, asa cum arata statisticile si trendurile economice actuale, steaua Statelor Unite nu va apune atat de usor.
Din punct de vedere militar suprematia SUA este greu de surclasat. In ciuda emergentei unor noi centre de putere economica, SUA continua sa produca 25% din Produsul
Intern Brut mondial, desi reprezinta numai 5% din populatia Terrei. Dominatia dolarului – care continua sa fie principalul deviz in care se constituie rezervele bancilor centrale – cunoaste chiar in aceste zile o revigorare pe fondul vulnerabilitatii monedei unice europene relevata de criza din Grecia si absenta unei coordonari politice. Chiar si China, marele concurent emergent, mizeaza pe dolar cumparand uriase de bonduri emise de Trezoreria SUA. Insa cea mai buna masura a viitoarei dominatii americane o constituie in opinia lui Martinez amniprezenta culturii americane. In fapt asa cum observa Martinez, citand sondajul Pew privind atitudinile globale, imaginea si influneta SUA in lume sunt mult mai bune decat cele ale Rusiei sau Chinei.
2. Redesenarea granitelor
Chiar daca golbalizare nu s-a oprit sau cel putin nu da semne ca ar urma sa se opreasca, granitele nationale vor continua sa existe dar au sanse mari ca in urmatorii ani, sa fie redesenate, anulate sau degradate la statului de linii administrative, apreciaza scriitorul politic Parag Khanna, cel de-a doilea eseist al NAF, care a aruncat o privire spre viitor pentru Time. Grantele nationale sunt si vor ramane idei dragi pentru majoritatea populatiilor statelor, puncte de ciocnire intre forte adverse si subiecte de negocirei post-conflict. Khanna atrage atentia insa ca banii cheltuiti, efroturile si sacrificiile umane necesare pentru apararea frontierelor ar fi mult mai bine cheltuiti pe proiecte de infrastructura care sa traverseze graniutele in loc sa le intareasca pentru ca, aducand oamenii de o parte si de cealalata mai aproape se pot elimina germenii conflictului.
3. Infrastructura broadband - viitorul boom
In ceea ce priveste urmatoare mare cursa economica, Tim Wu, profesor al Unversitatii Columbia, considera ca goana dupa aur din secolul XIX sau dupa titei in secolul trecut se va transforma in acest centenar in goana dupa capacitatea de transfer de date sau mai exact in cursa pentru crearea si exploatarea infrastructurii broad-band. Chiar daca tehnologia fibrei optice nu este noua
, chiar si in avansata America, accesul la reteaua de comunicatii in banda larga ramane cu mult sub cerere si cresterea prognozata a acesteia.
4. Economia alternativa
Pornind de la rata de 30% a abandonului scolar la nivel de liceu si apetenta tot mai mare pentru educatia acasa, editorialistul Forbes, Rihan Salam si el membru al NAF, prognozeaza reconfigurarea a societatii si a pietei muncii in Statele Unite sub influenta evolutiei tehnologice, a tendintei de externalizarea a productiei in state cu salarii mai mici, dar si a crizei de autoritatate a instututiilor traditionale care alimenteaza deja un tot mai puternic curent libertarian. Curentul New Age in varianta individulista va inmulti casele autonome, capabile sa isi genereze propria energie. Autosuficienta in comunitati semi-inchise ar putea da nastere si unui sistem monetar paralel, bazat pe monede electronice ale caror tranzactii incifrate codate vor scapa vigilentei fiscului. Greva fiscala va fi stimulata de avansurile medicinei care vor prelungi considerabil viata
pensionarilor. Munca remunerata ar putea lua noi si noi forme, insa tehnologiile de comunicare si externalizarea activitatilro fizice vor face ca aceasta sa se desfasoare acasa.
5. China si SUA – "prietesmania"
Editorul Foreign Policy, Chirstina Larson, analizeaza viitorul relatiei sino-americane. Goana dupa petrolul din Orientul Mijlociu si strategiile globale actuale al SUA vor trebui in scurt timp reconfigurate pentru a tine cont de ascensiunea economica si politica a Chinei. Larson nu este de acord insa cu pesimistii care considera ca Imperiul de Mijloc va strivi proncipiile occidentale al iluminismului si nici cu cei ce vad in China viitorul adversar al unui razboi rece. China si SUA vor forma mai degraba o axa a guvernarii globale, relatia lor urmand sa evolueze in paralel in directii aparent opuse - colaborare si competitie. "Prietesmania" va insemna ca, desi SUA vor ramane puterea dominanta, cei doi viitori "grei" ai planetei vor colabora sau se vor confrunta in functie de geometria variabila a intereselor fiecaruia. Pentru SUA, provocare nu va fi limitarea puterii Chinei – o misiune nefezabila -, ci angajarea si responsabilizarea internationala a noii puteri economice.
6. Revenirea la meritul esecului
Eseul lui Megan McArdle, editorul al publicatiei The Atlantic, atrage atentia asupra unei schimbari a metalului colectiv american sub presiunea crizei – revalorizarea negaiva a esecului economic, dupa modelul european. America trebuie sa reinvete sa greseasca si sa asigure celor ce esuaza in economie la orice nivel dar mai ales la nivel individual, conditiile unui noi inceput al unei noi incercari, acesta fiind motorul cresterii si puterii economice americane. Asa cum subliniaza McArdle, absenta acestei "tolerante" fata de esec este de natura sa paralizeze legendarul spirit antreprenorial si sa inchida noi directiii economice in care pionieratul este intodeauna marcat de esecuri.
7. Criza minoritatii albe
Scriitorul socio-politic Gregory Rodriguez se apleaca in eseul sau asupra celei mai delicate teme din politica americana - rasa. Pornind de la trendurile demografice actuale cum ar fi natalitatea ridicata din randul minoritatii hispanice si a celei de culoare, autorul prognozeaza ca intr-un orizont nu prea indepartat, albii vor deveni o minoritate in Statele Unite. Noua realitate demografica - deja constatata in statul California – va reconfigura peisajul politic american. Rasturanarea de situatie nu are prea multe sanse sa se transforme in militantism pentru drepturi sau discriminarea pozitiva a albilor, ci mai degraba va aduce o reconfigurare populista a discursului politic catre lamentatii despre declinul rasei albe.
8. In restul lumii vedeta va fi televizorul
Economistul Chales Kenny, singurul eseist neafiliat NFA care a participat la proiectul Time, s-a concentrat pe ceea ce se numeste "prapastia digitala" – diferenta dintre indivizii sau tarile care au acces la noile tehnologii si cei sau cele care nu au. Concluzia sa: banalul televizor va fi marea "inovatie" pentru o mare parte a lumii in curs de dezvoltare. In 1995, in statele nedezvoltate 45 % dintre camine aveau televizor. Zece ani mai tarziu, procentul a crescut la 60%, insa in multe parti ale lumii din Asia pana in Africa televizorul mai are inca de curcerit multe redute sau...masute de sufragerie. Procesul nu va insemna insa numai o crestere a ratei obezitatii, ci si o emancipare si democratizare a societatilor nou cucerite de televiziune.
9. Amurgul elitelor
Editorului "The Nation", Christopher Hayes, analizeaza perspectivele societatii americane aflata de ani buni sub spectrul unui declin tot mai accentuat al autoritatii. Amurgul elitelor, cum il numeste Hayes, este provocat de naruirea tuturor conceptelor despre institutii precum politica, biserica, presa sau economia. Pleiada de scandaluri de coruptie, cupiditate, amoralitate si alte tare ale elitei pana acum meritocratice a fost revelata de epoca mass-media. Ca o consecinta, "nimic nu mai este sfant". Respectabilitatea si increderea au fost inecate, cel putin in SUA, de un curent al cinsmului si scepticismului.
"Daca actuala criza (a elitelor –n.n.) va continua, riscul este un lung si urat proces de de-dezvoltare", avertizeaza Hayes, oferind ca solutie controlul de jos in sus al tuturor insitutiilor pentru ca absenta tragerii la raspundere nu poate fi compensata de de altruism sau constiinta sociala. O alta sansa intrevazuta de Hayes este evolutia tehnologica. Aceasta are capacitatea de a genera noi institutii cu propria lor autoritate, nu neaparat individualizata, asa cum ar fi enciclopedia online Wikipedia.
10. Schimbarile dramatice, mai asteapta
Ultimul dintre eseurile Time, semnat de Michael Lind, directorul programului economic al NFA, toarna un pic de apa rece in paharul entuziasmului pentru schimbare sau dupa caz, al fricii de nou. Pornind de la predictiile creioante in filmul 2001: Odiseea Spatiala regizat de Kubrik in 1968 si neconfirmate, Lind observa ca multe dintre tehnologiile actuale se bazeaza pe descoperiri de la inceputul secolului XX sau chiar mai vechi. Turbina cu gaz a avioanelor de astazi a fost inventate in anii 1930, motoarele diesel ale vapoarelor chiar mai devreme, la fialul secolului XIX.
Nici telefonul mobil sau smartphone-ul cu filme si ecran color de azi nu poate fi comparat cu capacitatea de revolutionare a existentei umane reprezentate de primul telefon sau de primul televizor. Aceasi evolutie temperata poate fi observata si in politica - statul national a aparut prea tarziu pentru ca sa dispara atat de repede. Singura modificare revolutionara a vietii umane in viziunea lui Lind ar putea fi prelungirea vietii multumita noilor descoperiri din medicina si biotenologii. Asadar, pentru schimbari, cu adevarat fenomenale vom avea nevoie de rabdare si acces la noile tehnologii. Alfel ne putem baza doar pe traditionalul "La multi ani!".
sursa:www.romanialibera.ro
