Majesty

De la gaşca din liceu la cei care-şi caută parteneri ca la matrimoniale, toţi s-au mutat pe site-urile de socializare, gen Hi5 sau Facebook, unde te poţi împrieteni chiar cu preşedintele, fie el Obama sau Băsescu. Ieşiţi la agăţat sau în căutarea foştilor colegi de liceu, românii încep să prindă gustul reţelelor de socializare online, iar politicienii, pe cel al noii comunicări cu alegătorii.

Daniela Iosub, absolventă de marketing la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi este o „avidă internaută“ de când se ştie. Folosea reţelele de socializare online - platforme de comunicare pe care oricine se poate înscrie, prin furnizarea unor date personale, sumare la început (nume, prenume, adresa de mail), apoi din ce în ce mai complexe (de la studii la preocupări) - şi când era în ţară. Acum, de când lucrează în Germania, spune că asta o ajută să-şi „hrănească“ prieteniile existente cu oameni cu care nu se poate întâlni zilnic.

„Îmi «updatez» zilnic statusul pentru ca prietenii mei să afle noutăţile din viaţa mea. La rândul meu, aflu când prietenii mei sunt fericiţi, obosiţi, plicitisiţi, îmi clătesc ochii cu pozele pe care le postează din călătorii şi ne trimitem mesaje cu repere de întâlnire“, explică Daniela Iosub. Iar când se întâlnesc faţă în faţă e ca şi cum s-ar fi văzut ieri. „Un sentiment înşelător de prietenie, ar spune unii, dar bate de departe epistolele trimise în Suedia cu Poşta Română“.

Viaţa online, la fel ca în realitate?

Antonio Momoc, lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea Bucureşti (FJSC), cu doctorat în sociologie, crede că oamenii au, online sau offline, aceleaşi obiceiuri, preocupări, obsesii şi limite.

„Poate că pe internet se exprimă cu mai mult curaj, poate că nu. Faptul că acum câţiva ani se comunica pe telefonul fix, apoi prin beep, apoi pe mIRC, iar astăzi pe Hi5 nu schimbă datele problemei“, spune el. Daniela Iosub a vrut să afle mai mult şi şi-a ales ca temă la lucrarea de licenţă din vara anului trecut percepţiile şi atitudinile faţă de promovare în comunităţile virtuale. A studiat două forumuri şi două reţele sociale, Facebook.com şi Hi5.com, unele dintre cele mai mari din lume, iar din cele 150 de răspunsuri primite a ajuns la concluzia că există diferenţe între utilizatorii români ai celor două reţele.

Dacă utilizatorii de Facebook folosesc reţeaua în special pentru a păstra legătura cu prietenii existenţi, cei de pe Hi5 preferă să facă cunoştinţe noi şi să-şi facă o listă cât mai mare de prieteni, deşi cu unii nu ajung niciodată să vorbească, spune Iosub. „Am 196 de prieteni pe Hi5 şi probabil cunosc jumătate dintre ei. Am 61 de prieteni pe Facebook şi ţin legătura cu toţi“, scrie Iosub pe blogul ei. O altă concluzie a fost că pe Hi5 este mai uşor să-ţi ascunzi identitatea sau să-ţi construieşti una nouă.

Pe reţelele sociale e greu să te fereşti de agăţat şi flirturi, mai ales dacă îţi faci publice datele personale, inclusiv fotografiile. Gabriela V., o absolventă de jurnalism care lucrează din 2006 la Londra, povesteşte că a primit într-o zi un mesaj de la un necunoscut, „de fapt el a început să dea «poke» - o aplicaţie prin care saluţi pe cineva informal, îl atingi virtual şi îl faci să-ţi acorde atenţie“. I-a răspuns. J

ocul a continuat o vreme, cu tot felul de conversaţii şi invitaţii la o întâlnire, dar nu s-a ajuns niciodată până acolo, pentru că Gabrielei i s-a părut neserios. Ulterior, ea a decis să folosească opţiunea de pe Facebook care permite doar celor pe care i-a ales ca prieteni să-i vadă datele personale.

În lipsa unor studii,apar teorii

Explicaţiile pentru care românii aleg o platformă sau alta pot fi multiple, spune Antonio Momoc. „O ipoteză ar fi că utilizatorii români preferă facilul şi amuzantul - unii bloggeri şi entertaineri cred că internauţii români preferă să se distreze şi să «agaţe» pe net, că le sunt mai simpatice platformele «tabloide», mai uşurele, şi atunci aleg o «reţea socială», şi nu alta“.

În absenţa unor cercetări ştiinţifice riguroase, totul e la stadiul de ipoteze. „Ipoteza mea este că oamenii folosesc o anumită platformă pentru că, pur şi simplu, cunosc mai bine o platformă decât alta, pentru că s-au obişnuit cu ea, pentru că e mai populară în rândul prietenilor lor reali, pentru că li s-a promis că, dacă vor comunica pe acea platformă, au anumite avantaje sociale (flirturi, relaţii etc)“.

Facebook câştigă teren, Hi5 se menţine

Dacă la începutul lui iunie 2008 pe Facebook erau 8.460 de utilizatori înregistraţi din România, la 1 februarie 2009 cifra ajunsese la aproape 65.000, scrie pe blog jurnalistul Alexandru Brăduţ Ulmanu. Puţini, comparativ cu Bulgaria (154.300), Grecia (1.101.240) sau Turcia (8.107.820).

Potrivit datelor furnizate de ARBOinteractive, compania care vinde spaţiu publicitar pentru Hi5.com în România, reţeaua are 2,5 milioane de utilizatori români înregistraţi, iar 52 la sută au vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani.

Contează popularitatea reţelei sociale

La întrebarea de ce sunt atât de puţini utilizatori români de Facebook, comparativ cu alte ţări, răspunsul este tot o teorie, încă neconfirmată. „Mă gândesc că e vorba despre o serie de factori, între care popularitatea altor servicii de acest gen, lipsa de vizibilitate în România a site-urilor de socializare mari precum Facebook şi MySpace (în timp ce Hi5 a devenit foarte popular încă de acum câţiva ani), caracterul oarecum elitist al Facebook (care şi în SUA a fost multă vreme un site oarecum studenţesc), penetrarea mai degrabă scăzută a internetului“, spune Ulmanu.

Mai plauzibil ar fi că oamenii cu un anumit nivel de educaţie şi o viaţă profesională peste medie, „care, se pare, alcătuiesc grosul utilizatorilor români de Facebook“, au descoperit mai târziu acest site, spune tot el.

La fel ca Iosub, mai mulţi studenţi de la Facultatea de Sociologie sau Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) au încercat să găsească un răspuns şi şi-au ales ca temă pentru lucrările de licenţă sau teze de disertaţie la masterat comunicarea prin noile media, spune Antonio Momoc. Şi la Cluj situaţia e similară, spune profesorul universitar Petru Iluţ, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii „Babeş-Bolyai“. Comunicarea pe internet şi relaţiile care se leagă între oameni prin această nouă formă de comunicare sunt un domeniu relativ nou în România, şi există teze de doctorat pe aceste teme, nepublicate încă, a explicat Iluţ.

Studiat sau nu, fenomenul ia amploare în România, chiar dacă e departe de ceea ce se întâmplă, de exemplu la Londra, unde companiile au început să limiteze accesul angajaţilor la reţelele sociale, după cum spune Gabriela V.

Iar dacă în privinţa celor 2,5 milioane de utilizatori români de Hi5 nu mai e loc de dubii, Ulmanu spune că, în ritmul actual de creştere, şi numărul utilizatorilor de Facebook îl va depăşi, în curând, pe cel din Ungaria (100.120). „Iar dacă ne luăm după creşterea numărului celor care au acces la internet în România şi la mărimea populaţiei, probabil, în câteva luni, vom avea un număr de membri Facebook comparabil cu ţări în care lumea a descoperit mai repede această reţea“.

Politicienii învaţă să comunice online

Alegerile americane din toamna anului trecut au fost primele câştigate pe internet, scrie „The Guardian“. În 2008, toţi candidaţii americani - la Congres sau Preşedinţie - au încercat să intre în legătură cu alegătorii prin intermediul reţelelor sociale. Marile avantaje ale internetului s-au dovedit a fi costul redus şi accesibilitatea mărită.

Dar dacă primul site politic a apărut în SUA în 1996, politicienii români au descoperit internetul de-abia în 2000, spune Antonio Momoc. „Pe atunci, partidele sau candidaţii îşi prezentau ca într-o vitrină promisiunile electorale“. Din 2008 însă, politicianul român a descoperit şi blogul, dar şi reţelele sociale - fostul premier Călin Popescu Tăriceanu apare cu un cont pe Facebook, la fel şi preşedintele Traian Băsescu. „Credibilitatea politicienilor nu creşte neapărat odată cu blogul. Poate se stabileşte doar o platformă de comunicare cu publicul tânăr, dar cu un public care de regulă e reticent când vine vorba de politică şi care nu votează“, spune lectorul.

Există riscuri. Poţi să te trezeşti cu pozele tale pe diverse site-uri, că te caută diverşi nebuni şi nu mai scapi de ei.

Gabriela V. utilizator de Facebook