Majesty

Viaţa virtuală câştigă tot mai mult teren, mai ales în rândul copiilor, astfel că opt din zece tineri sunt pasionaţi de jocurile video, potrivit unui studiu american realizat de NPD Group. Cercetarea mai arată că minorii cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani alocă acestor tipuri de jocuri peste 10, 6 ore pe săptămână.
În acelaşi timp, aproximativ 55,7 milioane de tineri, cel puţin din Statele Unite ale Americii, joacă frecvent jocuri pe consolă, aceştia reprezentând 82 la sută din totalul membrilor generaţiei lor. Această activitate este mai puţin practicată de adolescenţii de 15-17 ani, în special de fete.

Potrivit cercetării, scăderea interesului pentru jocurile video odată cu înaintarea în vârstă poate fi cu siguranţă atribuită unor puncte de interes mai diverse şi care indică o mai mare maturitate. Astfel, creşterea numărului de teme la şcoală, a numărului de activităţi şi a limitelor orare instituite de părinţi în ceea ce priveşte jocurile video constituie factori care ar putea explica erodarea interesului pentru jocurile video.
Cercetarea are la bază sondaje realizate, în septembrie, pe un eşantion de aproximativ 5.000 de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 2 şi17 ani.

Jocurile ascund neîmpliniri din viaţa reală

Psihologul Anca Munteanu, de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie spune că minorii care aleg să îşi petreacă timpul liber în faţa calculatorului simt că nu îşi pot pune în practică anumite dorinţe sau trăiri.

"La început copiii aleg jocuri cu bătăi, pentru ca mai apoi să se îndrepte către jocurile de strategii. Copiii nu îşi mai pot manifesta agresivitatea în lumea reală, deoarece sunt ba pedepsiţi, ba certaţi, ba li se spune că nu este frumos. Ţin să precizez că nu e vorba de o agresivitate distructivă. Copiii se ceartă, se îmbrâncesc, iar apoi se împacă, iar aceste sunt forme de exprimare ale trăirilor, care nu trebuie condamnate", explică specialistul Munteanu. În plus, psihologul adaugă că jocurile virtuale schimbă percepţia despre viaţă atât în cazul copiilor cât şi al adulţilor. "Părinţii au impresia că jocul foloseşte copilul, jocul video îl manipulează, în realitate copilul foloseşte jocul, iar minorul prin intermediul personajelor îşi rezolvă anumite frustrări", spune Anca Munteanu.

În plus, specialistul argumentează că jocurile câştigă tot mai mult teren în viaţa noastră, deoarece ne refuzăm tot felul de activităţi care ne permit socializarea cu persoanele din jurul nostru. "Înainte ca internetul şi calculatorul să fie atât de accesibile ieşeam la dans, la suc, la bere, în faţa blocului, unde ne jucam, ne împărtăşeam sentimentele. Acum folosim site-uri de socializare sau jocuri care ne permit să interacţionăm cu celălalt partener. Totul este monoton, stăm în faţa unei cutii şi încercăm să ne imaginăm reacţia interlocutorului, iar acest lucru ne afectează din punct de vedere psihic, chiar dacă nu ne place să recunoaştem", explică psihologul Munteanu.

Interzicerea jocurilor nu este o soluţie

Specialistul de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie spune că părinţi nu ar trebui să le interzică copiilor să se mai joace pe calculator. "Părinţii ar trebui să acorde o mai mare atenţie copilului şi jocului ales de acesta. Prin intermediul jocului copilul transimte anumite mesaje despre nemulţimirile lui şi despre dorinţele lui. Adulţi ar trebui să nu mai privească jocurile cu ochi critici, ci să încerce să înteleagă ce vrea copilul să îi spună prin intermediul jocului", completează Anca Munteanu.

Psihologul mai spune că jocurile nu trebuie condamnate, deoarce există anumite categorii care îl ajută pe copil să descopere, să înveţe lucruri de cultură generală, care îi stimulează din punct de vedere intelectual.

sursa:www.gandul.info