Conflictul armat din Angola s-a terminat in urma cu 7 ani, dar consecintele celor 4 decenii de razboi inca se simt. Femeile par sa indure cea mai mare parte a atacurilor.
„In prezent nu avem un conflict deschis, dar armele inca isi fac simtita prezenta in comunitatile noastre”, spune Josefina Sandemba, un pastor al congregatiei evanghelice din Angola.
Dupa razboiul de independenta de 14 ani cu Portugalia, care s-a terminat in 1975, Angola a fost implicata intr-un razboi civil de 27 de ani care s-a soldat cu sute de mii de victime. In plus, atat economia cat si infrastructura au fost devastate, iar o parte o populatiei a fost nevoita sa emigreze.
„Aproape fiecare familie a fost afectata – intr-o masura mai mare sau mai mica – de lungii ani de razboi. In consecinta, persoanele traumatizare pot fi intalnite la tot pasul”, declara Sandemba, care este responsabila cu problemele femeilor in Consiliul Bisericilor Crestine din Angola.
„In acest context, femeile platesc cel mai mare pret”, adauga Sandemba. „Ele locuiesc impreuna cu veterani de razboi sau cu rude care au suferit amputari sau alte rani, astfel incat in multe situatii toti acestia traiesc sub limita subzistentei.”
In Luanda, capitala tarii, „femeile pleaca de acasa la 3 dimineata pentru a face rost de bunuri pe care apoi sa le poata vinde, si uneori strabat tot orasul, uneori fiind insarcinate sau avand copii mici in brate”, explica ea. Cand ajung acasa, in jurul orei 10 seara, este posibil ca ele sa fi castigat 200 de kwanzas (aproximativ 3 dolari), dar daca vanzarile nu au mers, nu au nimic de pus pe masa”.
Munca aceasta pe care o depun pentru a-si hrani familiile nu este singura povara pe care o au de dus femeile angoleze. Desi statisticile sunt inexistente sau nu sunt demne de incredere, se discuta destul de des despre cresterea violentei asupra femeilor, atat acasa cat si pe strazi. Paulo de Almeida, seful politiei la nivel national confirma ca au loc zilnic violuri, constituind un fenomen ingrijorator si in continua crestere, pe care nimeni nu il poate explica. „ Problema violentei domestice ia proportii ingrijoratoare”, afirma reverendul José Antonio, secretarul general al Bisericii Evanghelice Reformate din Angolo. Aceasta situatie se intalneste atat in Luanda, cat si in alte locuri, mai adauga el.
Cauzele acestei cresteri a violentei sunt complexe. „Razboiul a lasat in urma nefericire si a avut un impact major asupra culturii, iar prima consecinta a fost violenta domestica”, spune reverendul Rui García Filho, secretarul general al Bisericii Baptiste Evanghelice din Angola. In perioada postbelica s-a produs o schimbare a rolurilor de gen. Barbatii care se simt lipsiti de putere, vad ca rolul lor activ este preluat de sotiile lor, iar violenta devine un raspuns din ce in ce mai frecvent al frustrarilor barbatilor.
De partea femeilor
In inima Petragol, un cartier sarac al capitalei, cu strazi prafuite si cicatrizate de razboi, se afla cartierul general al Asociatiei Tinerelor Crestine. Se aud cateva rasete din camera in care 15 tinere invata sa scrie si sa citeasca. Mariana Afonso, o tanara de 24 de ani cu 5 copii, povesteste despre diferenta pe care a facut-o posibilitatea de a citi. „Un barbat iti arata mai mult respect daca stii sa citesti. Si nu mai trebuie sa induri sa fii tratata necorespunzator de cei care incearca sa te insele”.
Profesoara Juliana Feliciano adauga „In plus pe langa lectiile efective, discutam probleme sociale si cautam solutii impreuna. Le ajut sa descopere ceea ce stiau deja”.
Astazi femeile din Angola au posibilitatea sa isi dezvolte mici afaceri, sa se foloseasca de credite pentru sume mici si de asemenea participa la seminarii despre egalitatea intre sexe. „Intrucat suprematia barbatilor in fata femeilor este o certitudine astazi, trebuie sa lucram cu tinerele generatii pentru a rezolva problema violentei domestice”.
Sursa: Christian today










