Diversitatea de confesiuni din judeţul Cluj l-a transformat în lider la nivel naţional ca numãr de lãcaşuri de cult.
832 de lãcaşuri de cult existã, în prezent, în judeţul Cluj. Numãrul reprezintã un record la nivel naţional, conform unor date publicate pe site-ul Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) din România. între municipii, Cluj-Napoca este al treilea din ţarã, cu 75 de lãcaşuri de cult. Datele au luat în calcul toate cele 18 culte religioase recunoscute oficial în România.
“în general, în Ardeal sunt şi mai multe culte, şi atunci sigur cã sunt şi mai multe biserici. Dacã într-o comunã sunt, de exemplu, 10.000 de ortodocşi, atunci este o bisericã-douã, dar dacã unii sunt ortodocşi, alţii catolici, alţii reformaţi, atunci apar mai multe. Asta e explicaţia”, a precizat Ştefan Ioniţã, şeful Direcţiei Relaţii Culte a MCC.
Acesta a precizat cã datele postate pe site-ul departamentului au fost centralizate în urma trimiterii de scrisori de solicitare cãtre fiecare centru eparhial din ţarã, la iniţiativa CINEC, un institut din subordinea ministerului, care a întocmit studiul privind lãcaşurile de cult din România.
“Prin contract, datele sunt actualizate temporar, dar pânã sosesc datele, puţin dureazã”, a mai spus Ioniţã. Clujul deţine cel mai mare numãr de biserici, urmat de Bihor, cu 701, respectiv Suceava, cu 669 de locaşuri. Cluj-Napoca este al treilea oraş din ţarã în ce priveşte numãrul de biserici, conform statisticilor – 75, dupã Bucureşti şi Iaşi, cu 377, respectiv 114 lãcaşuri de cult.
Cele mai multe lãcaşuri de cult aparţin Bisericii Ortodoxe. în judeţul Cluj sunt 445 de biserici şi 13 mãnãstiri ortodoxe, iar la Cluj – Napoca, 37. Dintre acestea, 20 de lãcaşuri de cult se aflã, actualmente, în construcţie, spun reprezentanţii Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Vadului şi Feleacului.
“Toate bisericile s-au construit la iniţiativa comunitãţilor de credincioşi, astfel cã ele sunt pline. Dacã ne raportãm la numãrul de 220.000 de credincioşi ortodocşi din Cluj-Napoca, proporţia aceasta mai lasã încã loc la noi lãcaşuri. Sunt şi cartiere noi de locuinţe care s-au construit şi care au prevãzut, conform planului urbanistic, bisericã, la fel ca grãdiniţã, şcoalã, dispensar”, a declarat pãrintele Bogdan Ivanov, purtãtorul de cuvânt al Arhiepiscopiei. Acesta a specificat cã datele oferite au luat în calcul doar bisericile parohiale, nefiind incluse capelele din şcoli sau spitale.
Biserici cultice
în datele MCC pe Cluj-Napoca, imediat dupã bisericile ortodoxe, urmeazã cele greco-catolice, 16 la numãr, dintre care 5 se aflã în construcţie. Bisericile reformate sunt în numãr de 15.
“Cele mai multe biserici ale noastre sunt, în general, vechi, unele datând chiar din sec. XV-XVI”, a specificat Karoly Veres, consilier economic al Eparhiei Reformate din Ardeal. în ordine descrescãtoare urmeazã bisericile baptiste- 8, romano-catolice- 5, mozaice - 4, martorii lui Iehova -4, evanghelice- 3 şi unitariene -2.
Sursa: Ziua de Cluj
