Chiulangiii şi cei care mai lenevesc la locul de muncă şi-au găsit „naşul“, după ce firma americană Cataphora a găsit o modalitate de a urmări activitatea angajaţilor cu ajutorul unui program pe care l-a inventat pentru spionarea angajaţilor. Prin intermediul programului se poate observa foarte uşor cum funcţionează treaba într-un birou, ce relaţii sunt între angajaţi, cine vorbeşte despre cine sau cine este interesat de muncă şi cine pierde vremea.
De asemenea, sunt analizate mailurile pe care angajaţii le trimit, telefoanele pe care le dau şi documentele pe care le scriu. Un exemplu foarte clar în acest sens este acela când cineva schimbă brusc limba în timpul unei convorbiri sau într-un email, ceea ce semnifică că doreşte să ţină secret acel lucru despre care vorbeşte. Iar dacă o persoană foloseşte doar majuscule, înseamnă că emoţiile sale sunt la un nivel maxim, literele mari fiind considerate în limbajul online drept ţipăt. „Putem să spunem cine este persoana consultată în diverse probleme de către colegi şi pe ce subiecte sau cine ia deciziile. De asemenea, putem afla ce cred angajaţii cu adevărat despre manageri şi despre alte subiecte, întrebări la care nu ar răspunde sincer în cazul chestionarelor normale“, a spus Elizabeth Charnock, director al Cataphora. Realizatorii programului susţin însă că scopul urmărit nu este acela de a spiona angajaţii pur şi simplu, ci de a analiza cum funcţionează o organizaţie la fiecare nivel, pentru a eficientiza activitatea. „Nu ne pasă de activităţile normale pe care oamenii le fac la serviciu, cum ar fi trimiterea de emailuri către prieteni sau vizionarea de videoclipuri pe youtube. Productivitatea reprezintă valoarea adăugată care pe care o produce pentru angajator. Dacă, de exemplu, îţi vin nişte idei geniale în timp ce priveşti youtube, cu atât mai bine“, a mai precizat Charnock. Cu alte cuvinte, programul are menirea să separe angajaţii buni de cei mai puţin eficienţi. Programul a fost la început un instrument care furniza probe în procese, iar acum a ajuns să fie util la resurse umane. De exemplu, un angajat fericit este mai probabil să fie un martor cooperativ, decât un informator. În acelaşi timp, un muncitor nemulţumit este mai puţin preocupat de performanţă la locul de muncă. Charnock doreşte ca acest program să nu fie doar unul pentru şefii care îşi spionează angajaţii, ci să fie valabilă şi viceversa. Nu toată lumea este însă de acord cu acest „Big Brother“, unii spunând că ideea de a judeca angajaţii în funcţie de ceea ce scriu într-un email este îngrijorătoare, deoarece faptele sau vorbele oamenilor pot fi interpretate eronat. S-a pus, de asemenea, şi problema unui impact psihologic negativ asupra angajaţilor, din cauza lipsei de încredere. Totuşi, intimitatea în SUA începe abia după angajaţii pleacă de la locul de muncă, toate mailurile şi informaţiile transmise cu ajutorul echipamentului angajatorului aparţinând acestuia din urmă.
Sursa: Curentul
