Majesty

Un abonament nenominal care permite călătorii nelimitate cu trenul la vagoanele de clasa a II-a costă 9100 lei, iar unul pe şase luni costă 4150 lei.

9100 lei, atât costă cel mai scump abonament la clasa a doua din oferta SNCFR. Abonamentul nu este nominal şi oferă posesorilor posibilitatea de a călători oricând, cu orice tren, pe orice rută, timp de un an încheiat.

Problema e că nici o persoană fizică sau companie din România nu a fost interesată de achiziţionarea abonamentului de 9100 lei în cele 10 luni de când oferta SNCFR a fost lansată pe piaţă. Abonamentul de 2700 dolari nu are priză la persoanele fizice pentru că e mai rentabil decât abonamentele lunare ale SNCFR doar pe distanţe lungi.

În ţara noastră, naveta zilnică pe distanţe de 200-300 kilometri ar fi imposibilă. Chiar şi pe magistrala Bucureşti-Iaşi, care e cea mai modernă rută, având „cele mai puţine restricţii de viteză”, viteza comercială maximă atinsă de un Intercity e de 67 km/oră.

Un român care ar face naveta cu IC pe ruta Bacău-Bucureşti (o distanţă de aproximativ 300 km) ar avea nevoie de cinci ore şi şapte minute pentru a ajunge în Capitală. Presupunând că navetistul s-ar întoarce zilnic acasă, numai călătoria cu trenul i-ar mânca 10 ore şi 14 minute din viaţă zilnic (asta dacă nu socotim eventualele întârzieri ale trenurilor). Dacă scădem din 24 de ore şi cele 8 ore pe care navetistul le petrece la serviciu şi un minim de 20 de minute petrecut în traficul rutier din cele două oraşe, rezultă că acestuia îi mai rămân 5 ore pentru mâncat, dormit, familie, nevoi fiziologice etc. În schimb, în Franţa, o distanţă echivalentă cu cea dintre Bacău şi Bucureşti ar fi acoperită cu TGV-ul în numai o oră şi 45 de minute.

O ofertă pentru când vom avea infrastructură

Dacă în cazul persoanelor fizice e de înţeles să nu cheltuie 9100 lei pe un abonament SNCFR, companiile, care şi-ar fi putut reduce din cheltuielile de transport pe baza folosirii acestui produs, nu au apelat la el.

Alexandru Dumitrescu, director de comunicare la SNCFR, explică de ce: „La companiile de la noi din ţară nu există cultura abonamentului anual nenominal. Însă firmele nu înţeleg că abonamentul e nenominal şi că, dacă am mulţi angajaţi care circulă frecvent în teritoriu, abonamentul poate fi folosit azi de un angajat, mâine de altul, poimâine de un al treilea, încât atunci când se trage linia la final firma constată că a făcut economii substanţiale pe transport”.

Alexandru Dumitrescu recunoaşte că introducerea acestui tip de abonament în oferta de marketing a transportatorului feroviar nu are succes şi din cauza infrastructurii CFR care e la pământ: „Abonamentul de 9100 lei, o acţiune proactivă, pentru obişnuirea călătorilor cu existenţa acestei oferte pentru anii când infrastructura va fi pusă la punct”. (D.B.)

 

Sursa: Gandul