Sub presiunea modei şi a tehnologiei, oamenii capătă noi obiceiuri la care nu pot renunţa. Viaţa modernă, în care transformările sunt la ordinea zilei, a adus cu sine adaptarea viciilor, dar şi înmulţirea lor.Dacă până nu demult în categoria viciilor tronau cafeaua, ţigările, alcoolul şi drogurile, acum alte patimi îşi cer drepturile. Lumea este în continuă transformare, iar viciile se adaptează.
„Din punct de vedere psihologic, viciile reprezintă stările de dependenţă faţă de anumite substanţe sau anumite activităţi“, a explicat, pentru „Adevărul“, psihologul Ştefania D. Niţă. În lumea nebună în care trăim, fiecare încearcă să-şi găsească un refugiu, un obicei sau un produs care să-i facă plăcere.
„Viciul se instalează pe un teren sensibil, care, de cele mai multe ori, corespunde cu un eveniment neplăcut din viaţa respectivei persoane. Dar există şi alte cauze, în special în ceea ce-i priveşte pe tineri. Din cauza modei, a plictiselii, a teribilismului sau pur şi simplu din cauza modelelor pe care le au în familie sau în societate, aceştia ajung să aibă o serie de vicii“, a afirmat, la rândul său, psihologul Elisabeta Ilie.
Specialiştii sunt de părere că este normal ca pe măsură ce tehnologia evoluează şi stilul de viaţă al oamenilor să se schimbe, să apară noi dependenţe.
Tehnologia, patima lumii moderne
Este la modă să fii în pas cu tehnologia, este strigător la cer să nu ştii să foloseşti internetul, să nu fii la curent cu ultimele noutăţi apărute sau să nu ştii care sunt jocurile online care fac furori şi care sunt tehnicile pentru a câştiga aceste bătălii.
Uneori, această modă riscă să se transforme în viciu. Pornind de la fascinaţia pentru tehnologie, în ultimii ani a apărut o adevărată cursă a înarmării cu telefoane mobile cât mai sofisticate, care să ofere cât mai multe facilităţi. Viaţa multora se găseşte în memoria celularului - agenda, lista de activităţi care trebuie desfăşurate într-o anumită perioadă de timp, accesul la internet, la sursele de informare.
Mulţi nu concep viaţa fără un telefon mobil sofisticat şi fac eforturi financiare pentru a avea mereu un astfel de aparat de ultimă generaţie. La fel se întâmplă şi cu amatorii de jocuri pe calculator, utilizatorii de reţele de socializare virtuale sau pasionaţii de internet.
China este prima ţară din lume care a catalogat dependenţa de internet drept o afecţiune clinică, ca urmare a numărului crescut de utilizatori care petrec ore în şir navigând în spaţiul virtual. Potrivit definiţiei, simptomele includ dorinţa de a sta permanent on-line, probleme fizice sau mentale, irascibilitate sau dificultăţi de concentrare.
Televiziunea şi showbizul fac victime
Televizorul a fost mereu un mijloc de divertisment la îndemână. Şi mai ales foarte ieftin. Numai că pe măsură ce o persoană începe să-şi petreacă tot mai multe ore în faţa televizorului, obiceiul începe să se transforme într-un viciu. Dependenţa de televizor este o afecţiune caracterizată de faptul că subiectul simte nevoia să urmărească programele difuzate - fie un serial de televiziune preferat, fie o emisiune pe care persoanele în cauză nu concep să o rateze.
Relatările despre vedete, despre vieţilor lor, ştirile omniprezente în media privind evenimentele mondene fascinează multe persoane, care nu numai că ajung să se hrănească zilnic cu astfel de informaţii, dar încep să imite personajele lor favorite. Şi cum cel mai uşor este să le copieze stilul de a se îmbrăca, machia şi coafa, multe doamne cad victime unei goane nebune după produse cosmetice, haine şi accesorii.
De la metode de relaxare la dependenţă
Mania cumpărăturilor sau oniomania este unul dintre viciile moderne, susţin psihologii. Răspândirea acestui obicei a fost determinată de faptul că mulţi au găsit în această activitate o metodă de relaxare. Odată sacoşa plină de lucruşoare noi, starea de spirit a cumpărătorului se schimbă în bine. Conform unui studiu realizat în 2001 de sociologii europeni, 33% din cumpărători au recunoscut că simt „un înalt nivel de dependenţă faţă achiziţionarea de produse, în fapt, nefolositoare“.
Păcatele lumii moderne
Stilul de viaţă în continuă schimbare a determinat şi Vaticanul să dea publicităţii, anul trecut, o listă cu noile păcate ale lumii moderne. Potrivit clericilor de la Vatican, în prezent, credincioşii trebuie să se ferească de şapte păcate ale lumii moderne, menţionate în cotidianul Vaticanului, „L’Osservatore Romano“.
Noile păcate sunt menite să îl facă pe creştinul catolic să vadă că viciile sale au un impact nefast asupra celor din jur. Printre aceste noi păcate se numără poluarea mediului înconjurător, manipulările genetice, bogăţia excesivă, consumul de droguri şi inadmisibila injustiţie socială.
Dependenţe utile
Fiecare persoană are câteva dependenţe. Unii colecţionează timbre, alţii albume cu un anumit gen de muzică, alţii sunt dependenţi de reţele virtuale de socializare.
Potrivit psihologului Lena Rusti, contează modul în care oamenii folosesc această dependenţă pentru a se îmbogăţi interior.
Topul viciilor moderne
Un studiu publicat luna aceasta de cercetătorii britanici, preluat de publicaţia „The Daily Telegraph“, a arătat că stilul de viaţă impus de lumea modernă a condus la o nouă listă de vicii. Surprinzător pentru cercetători, în topul celor 10 vicii, alcoolul şi drogurile nu şi-au mai găsit locul.
Conform acestora, moda „sex, drugs and rock and roll“ (în trad. „sex, droguri şi rock and roll“) este depăşită. Deşi mulţi se declară conştienţi de viciile pe care le au, oamenii nici nu se gândesc să încerce să scape de acestea. 86% nici nu vor să audă de o posibilă internare într-o clinică în care să urmeze un tratament pentru a scăpa de dependenţele care ajung să le afecteze viaţa.
La români, unele dintre viciile des întâlnite în Occident nu au câştigat teren. Fără a avea rigurozitatea unei cercetări sociologice, dar ţinând cont de observaţiile psihoterapeuţilor, putem spune că viciile frecvente la români se regăsesc în lista de mai jos.
Între negare şi pretins control
Multe persoane neagă că ar avea vicii, considerând că pot să-şi stăpânească dependenţele şi că se pot opri oricând, a subliniat psihologul Lena Rusti.
De obicei, atunci când persoanele dependente cer ajutor, o fac la presiunea membrilor familiei. „Foarte puţini sunt dispuşi să ceară ajutor specializat, mai ales dacă sunt dependenţi de alcool, jocuri de noroc sau chiar droguri. Când este vorba despre tutun, cafea, ciocolataă - vicii care afectează sănătatea, dar care permit funcţionarea în condiţii relativ normale - oamenii preferă să testeze singuri metode care să-i conducă ulterior la renunţare“, a afirmat Elisabeta Ilie.
De obicei, disponibilitatea de a cere ajutor specializat (psihoterapie, consiliere psihologică) vine din partea persoanelor care reuşesc să realizeze la un moment dat, conştient, faptul că au o problemă.
Bolnavi şi cufundaţi în propriul univers
Psihoterapeuţii avertizează că există riscuri majore legate de stările de dependenţă. „Merg pe cel puţin trei coordonate. Este vorba despre deteriorarea stării de sănătate fizică. Anumite dependenţe pot conduce la hipertensiune arterială, diabet, ulcer etc.
Totodată, poate avea de suferit starea de sănătate psihică - pot apărea stări de anxietate, probleme de memorie, de concentrare. Apoi se pot deteriora relaţiile personale şi sociale. Poate fi vorba chiar despre izolare şi pierderea contactelor sociale“, a punctat Ştefania D. Niţă.
Secretul evitării dependenţelor constă într-o viaţă echilibrată.
Sursa: Adevarul
