Fructele trebuie consumate separat.Alimentele asociate necorespunzător duc la apariţia celulitei.Cartofi cu smântână, paste cu şuncă sau peşte cu pâine sunt câteva dintre cele mai neinspirate combinaţii alimentare, care ne pot crea probleme de digestie. Specialiştii spun că există câteva reguli în ceea ce priveşte asocierile alimentare şi acestea trebuie respectate.
Nutriţioniştii nu interzic eliminarea alimentelor menţionate anterior, ci recomandă doar consumul lor separat. „Combinaţia între carbohidraţi (cartofi, paste, cereale, pâine, dulciuri) şi grăsimi (unt, şuncă, smântână) este interzisă. Însă alimentele amintite nu trebuie scoase din alimentaţie, ci doar consumate la momente diferite”, afirmă lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriţie.
Potrivit teoriei nutriţiei, absorbţia necorespunzătoare a alimentelor cauzează degenerarea ţesuturilor şi, din acest motiv, combinarea potrivită a alimentelor este cheia unui metabolism perfect. „Nu este suficient să furnizăm corpului elementele necesare, ci mai important este ca ele să fie utilizate de organism. Este foarte posibil să te hrăneşti corect, însă organismul să nu beneficieze de aceşti nutrienţi tocmai din cauza interferenţei alimentelor incompatibile la aceeaşi masă. Astfel, apare digestia alterată, kilogramele nedorite, celulita şi, nu în ultimul rând, balonarea şi constipaţia”, atrage atenţia nutriţionistul.
Combinaţi proteine cu grăsimi
O altă regulă este aceea de a nu combina carbohidraţi (cartofi, paste, cereale, pâine, dulciuri) cu proteine (carne, peşte, ouă, brânză), singura asociere permisă fiind cea de proteine cu grăsimi. „Carbohidraţii se consumă individual, necombinaţi, la o masă”, precizează dr. Alexandrescu. Practic, la o masă putem să consumăm carne, ouă, peşte, brânză, cu legume proaspete, sub formă de salate sau preparate la abur.
Astfel, concluzionează medicul, respectând aceste reguli de combinare a alimentelor, putem să avem o siluetă frumoasă fără efort şi să fim plini de energie, iar digestia să nu ne dea bătăi de cap.
Digestia este de două tipuri - acidă şi alcalină. Digestia acidă se produce după consumul de carne, peşte, ouă, brânză şi are loc în stomac, în prezenţa acidului clorhidric şi a pepsinei. Digestia alcalină apare atunci când mâncăm produse făinoase şi zaharuri, dar are loc în intestinul subţire, în prezenţa amilazei – substanţa care descompune carbohidraţii. „Grăsimile trec neschimbate prin stomac, iar la intrarea în intestinul subţire determină vezica biliară să dreneze bila pentru a emulsifia grăsimile. Dacă există în acelaşi moment carbohidraţi în intestin, mediul alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii graşi, amilaza este inhibată, iar carbohidraţii rămân nedigeraţi, fermentează şi de aici apar toate stările neplăcute apărute din cauza unei digestii incomplete”, precizează lect. univ. dr. Lygia Alexandrescu.
Fructele se consumă doar proaspete
Spre exemplu, combinaţia de proteine cu carbohidraţi încetineşte absorbţia principiilor nutritive, provocând o serie de insuficienţe în organism. De asemenea, mineralele şi vitaminele nu sunt absorbite şi se ajunge astfel la degenerarea unor ţesuturi şi la scăderea rezistenţei şi a imunităţii, putând apărea, ulterior, infecţii sau alte boli. Altfel spus, putem să mâncăm brânză (bogată în calciu) cu pâine (bogată în carbohidraţi) la aceeaşi masă, dar, în acest caz, în intestinul subţire va avea loc un proces alcalin, cauzat de consumul de carbohidraţi. „Foarte puţin calciu va fi disponibil să se absoarbă, întrucât în mediul bazic, calciul dă reacţii prin care se transformă în compuşi neabsorbabili. Astfel, indiferent de cantitatea de brânză consumată, putem avea o deficienţă de calciu. Aşadar, mediul trebuie să fie acid, şi nu alcalin, pentru a avea o absorbţie maximă de calciu”, conchide nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
În ceea ce priveşte fructele, acestea trebuie consumate doar proaspete, dar la mese separate, nu amestecate cu alimentele.
Sursa: Gandul
