Majesty

Margarina este unul dintre cele mai controversate produse alimentare de pe piaţă, în seama căruia se pun numerose efecte nocive exercitate asupra organismului, dar şi beneficii datorate lipsei colesterolului.
Istoria margarinei începe în perioada interbelică, atunci când criza economică era atât de puternică, iar untul era un lux asemenea caviarului, încât s-a impus apariţia pe piaţă a unui nou produs mai accesibil cumpărătorilor din punct de vedere al preţului, dar şi avantajos pentru comercianţi.

Începuturile ei  sunt însă mult mai timpurii, în 1813, odată cu descoperirea, de către Michel Eugene Cheveul, a acidului margaric. Câteva zeci de ani mai târziu, s-a ”născut” margarina – din grăsimi vegetale încălzite la temperaturi de aproximativ 150 de grade Celsius, cărora li s-au adăugat coloranţi alimentari.

Cea mai controversată dintre operaţiunile prin care se obţine margarina a fost şi continuă să rămână aceea de hidrogenare, care, potrivit specialiştilor în nutriţie, fac din margarină o bombă cu ceas pentru sănătatea organismului uman, fiind o bogată sursă de grăsimi trans.

Unii spun că atacă inima

"Margarinele sunt grăsimi vegetale solidificate prin hidrogenare - un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial. Se obţine astfel un produs asemănător untului, grăsimile vegetale devin solide la temperatura camerei şi tartinabile. Ironia este însă că nişte grăsimi de origine vegetală, sănătoase la început, sunt transformate în grăsimi saturate artificiale.Aceste grăsimi sunt asemanatoare celor animale, dar sunt periculoase pentru sănătate", avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acesta a declarat în repetate rânduri că, din punctul său de vedere, margarina este unul dintre cele mai nocive alimente.

Producătorii de margargarină vin să contrazică această teorie, pe care o consideră învechită şi actualmente nefondată. Ei spun că au schimbat procesul tehnologic, astfel că, astăzi, majoritatea margarinelor nu se mai fabrică prin hidrogenare, ci prin amestecarea cu apă a diferitelor uleiuri vegetale – de măsline, de floarea soarelui, de rapiţă sau de in.

Secretul consistenţei cremoase a margarinei, în ciuda apei şi a uleiulor, toate fluide, constă, spun producătorii, în grăsimea de palmier sau de cocos, care este o grasime solidă şi care se amestecă cu uleiurile vegetale, după ce a fost în prealabil topită. Iar, pentru a face posibilă amestecarea uleiurilor cu apa, se foloseşte fie soia, fie gălbenuşul de ou care conţin lecitină şi au rol de emulsifiant.

Alţii spun că o projează

Organizaţia Mondială a Inimii (World Heart Federation) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă consumul de margarină ca sursă de grăsimi bune datorită conţinutului său de Omega 3 şi Omega 6 care ajută la menţinerea sănătăţii inimii. Omega 3 şi Omega 6 nu pot fi produse de organism şi îi sunt necesare acestuia în reglarea tensiunii arteriale, în coagularea sângelui, în contracţia musculară şi în funcţionarea optimă a sistemului imunitar.

Homemade

Cei care rămân sceptici cu privire la produsele din comerţ, în ciuda transparenţei de care dau dovadă producătorii, ar trebui să ştie că există şi varianta margarinei preparate în casă.

    * Se topesc în bain-marie sau la microunde 20 de grame de grăsime de palmier –pe care o găsiţi în supermarketuri

    * Se adaugă 3 linguri de ulei de floarea soarelui sau de măsline şi amestecă cu mixerul, după ce vasul a fost introdus într-n bol cu apă şi gheaţă.

    * Când compoziţia se transformă într-o smântână cremoasă, se adaugă 2 linguriţe de gălbenuş de ou, continuându-se amestecarea

    * Se mai adaugă 2 linguriţe de lapte şi amestecă până se obţine consistenţa dorită

    * Se pot adăuga şi puţină verdeaţă sau orice condiment după bunul plac.

Ce conţine margarina de pe piaţă

În compoziţia unei cutii de 250 de grame de margarină se află : apă, uleiuri vegetale şi grăsimi vegetale interesterificate, sare (0,8%), emulgatori (poliglicerol poliricinoleat, mono şi digliceride ale acizilor graşi), acidifiant (acid citric), coloranţi (annatto, curcumină), aromă, antioxidant (edetat de calciu disodiu), vitamine (A, D3).

”Procedeele mai noi de fabricaţie, cum este interesterificarea, fac din margarină un produs mai sigur”, spun reprezentaţii companiei Unilever, unul dintre producătorii autohtoni de margarină. ”Prin interesterificare se evită formarea de acizi graşi trans (cunoscuţi ca fiind toxici), cum se întâmplă în cazul hidrogenării, un procedeu mai vechi”, explică aceştia. Aceşti acizi sunt extrem de agresivi pentru vasele de sânge, crescând riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.

Mici cantităţi de grăsimi trans sunt găsite în mod natural şi în mâncăruri precum unt, carne de porc, de miel, dar, în cantităţi mai mari într-o gamă largă de alimente procesate, precum cele fast-food, cartorfii prăjiţi, burgerii, puiul prăjit, biscuiţii, prăjiturile şi produsele de patiserie.  

    * Poliglicerol poliricinoleat este E476 cu rol emulgator şi stabilizator, care se mai găseşte şi în majoritatea produselor de patiserie şi ale cărui efecte adverse nu se cunosc.

    * Annatto, E 160b,  este un colorant natural izolat din seminţele copacului annatto. Este un colorant alimentar cu un spectru de la roşu la brun, depinzând de solventul utilizat pentru extracţie. Doza zilnică recomandată este de 2,5 mg/kg corp. În anumite situaţii poate produce alergii sau eczeme, însă nu se cunoaşte care component din amestec provoacă aceste alergii.

    * Curcumina este un colorant natural obţinut din rădăcinile şi tulpinile de Yellwroot. Este folosit în industria alimentară în numeorase produse, cărora le potenţează culoarea de la galben la roşu, în funcţie de aciditate. Doza zilnică recomandată este de 1 mg/kg corp şi, potrivit nutriţioniştilor, nu se cunosc efecte secundare vis-à-vis de concentraţiile de curcumină utilizate în alimente.

”Orice aliment are două faţete”, avertizează profesorul Mencinicopschi. Latura ”bună” ţine de aspectul comercial –gust,miros, culoare, aromă, în timp ce latura ”rea” este cea ascunsă şi se referă la calităţile nutriţionale ale produsului respectiv – capacitatea acestuia de a hrăni organismul.

Indiferent ca alegem să consumăm unt sau margarină, moderaţia este cheia spre o viaţă sănătoasă, spun nutriţioniştii.

sursa:www.evz.ro