Medicii nutriţionişti ne sfătuiesc să nu excludem din alimentaţie grăsimile, pentru că îşi au rolul bine definit în îndeplinirea funcţiilor organismului. „Grăsimile nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică. Pe lângă faptul că îmbunătăţesc gustul alimentelor şi sunt o sursă importantă de energie, oferă organismului beneficii specifice fără de care acesta nu poate funcţiona normal”, explică dr. Corina Zugravu, lector universitar la UMF „Carol Davila”.
Grăsimile „rele” consumate în exces cresc riscul de hipertensiune arterială, atenţionează specialiştii, iar în lipsa grăsimilor „bune”, organismul nu asimilează vitamine absolut necesare. De aceea, nutriţioniştii ne atenţionează să nu renunţăm definitiv la consumul de grăsimi, ci doar să ştim din ce alimente trebuie să ne procurăm grăsimile „bune”.
Grăsimile furnizează aşa-numiţii acizi graşi esenţiali – omega 3 şi omega 6, pe care organismul nu îi poate sintetiza, dar îi sunt necesari pentru o serie de procese. De asemenea, grăsimile au şi rolul de a ajuta la asimilarea vitaminelor liposolubile – A, D, E şi K din alimente. „Fără grăsimi, aceste vitamine absolut necesare pentru un organism nu se asimilează în cantitate suficientă”, precizează dr. Zugravu.
Grăsimile „rele“ pot provoca boli de inimă
Nutriţioniştii ne sfătuiesc să fim atenţi la tipul de grăsime consumat. „Grăsimile «rele» consumate în exces pot avea consecinţe grave, precum îngroşarea vaselor de sânge. În timp, pot provoca infarct, hipertensiune arterială şi accident vascular cerebral.
De asemenea, mai pot apărea şi dureri ale picioarelor”, subliniază dr. Cornelia Zugravu. Grăsimile „rele” sunt de două tipuri – saturate şi trans. Grăsimile saturate sunt, de obicei, de origine animală şi, atunci când sunt consumate în exces, cresc nivelul colesterolului în sânge, mărind astfel riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Alimentele care conţin o cantitate mare de grăsimi saturate sunt carnea grasă şi produsele din carne, brânzeturile, untul şi produsele lactate grase. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca aportul de grăsimi saturate să nu depăşească 10% din aportul caloric zilnic. Cea de-a doua categorie a grăsimilor „rele”, trans, au efect negativ asupra nivelului colesterolului sangvin. Alimente care conţin o cantitate mare de grăsimi trans sunt majoritatea produselor de patiserie, snacksurile, chipsurile, mâncarea fast-food, prăjelile.
„Grăsimile «bune» nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică a oricărui adult, pentru că aduc beneficii importante organismului”, explică dr. Zugravu. Grăsimile nesaturate, numite generic „bune”, pot fi mononesaturate (uleiul de măsline) sau polinesaturate (uleiuri vegetale de rapiţă, de in, de floarea-soarelui, de porumb), în funcţie de tipul de acizi graşi care predomină în compoziţia lor.
O categorie importantă de grăsimi polinesaturate o reprezintă grăsimile esenţiale, care conţin acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6. „Aceşti acizi sunt implicaţi în reglarea tensiunii arteriale, în coagularea sângelui, în contracţia musculară şi, în plus, ajută la buna funcţionare a sistemului imunitar”, spune dr. Zugravu. Specialistul adaugă că acizii graşi din grupul omega 3 sunt implicaţi în dezvoltarea sistemului nervos, ei intrând împreună cu proteinele în structura creierului.
Surse importante de acizi omega 3 sunt peştele gras, uleiul de in, de rapiţă, unele tipuri de margarină tartinabilă şi nucile. Alimentele care conţin cantităţi însemnate de omega 6 sunt uleiul de floarea-soarelui şi cel de porumb, seminţele de floarea-soarelui, anumite soiuri de margarină tartinabilă şi de maioneză, alunele şi fisticul. Nutriţionistul include în lista grăsimilor „bune” şi controversata margarină, explicând că, în prezent, procesul de obţinere al acestui produs este complet diferit de cel utilizat în anii 70, atunci când ea era periculoasă pentru organism.
Potrivit specialistului, o lingură de ulei vegetal (de floarea-soarelui sau de măsline) adăugată la o salată o va face mai gustoasă, dar şi mult mai nutritivă, deoarece grăsimile ajută la o mai bună asimilare a vitaminelor şi antioxidanţilor de către organism. Se recomandă consumul de peşte gras, preparat la grătar sau la cuptor, de două ori pe săptămână. Ca un truc, o mână de nuci, fistic, migdale sau seminţe de floarea-soarelui (preferabil neprăjite) pot completa necesarul de grăsimi „bune” într-o zi.
Sursa: Gandul
