Majesty

Ortodocsii si catolicii vor serba impreuna Pastele in 2010, adica in 4 aprilie, dar si in 2011, respectiv in 24 aprilie, potrivit calendarului Pascal, transmite Mediafax.
"Daca Pastile a fost praznuit inca de la inceput de toata lumea crestina, au existat, totusi, in Biserica veche, mari diferente regionale in ceea ce priveste data sarbatoririi. Aceste diferente cu privire la data serbarii Pastilor au dat nastere la serioase discutii si controverse. Din aceasta cauza, o prima uniformizare a datei serbarii Pastilor s-a incercat sa se introduca in toata lumea crestina la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)", a explicat, pentru Mediafax, parintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Romana.

Parintii acestui sinod au adoptat practica cea mai generala, bazata pe calculul datei Pastilor la Alexandria, care se reducea la urmatoarele norme, respectiv Pastile se va serba totdeauna duminica. Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara (pentru ca asa calculau si iudeii data Pastelui lor, de care era legata data Pastilor crestine). A treia norma spune ca, atunci cand 14 Nisan (sau prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara) cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastilor din fiecare an va fi calculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiinta astronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica, la timp, si celorlalte Biserici crestine.

Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixat pretutindeni la aceeasi data si din pricina imperfectiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupa Sinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuni ale lumii crestine in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.

Pe de o parte, luna plina de dupa echinoctiul de primavara face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el. Din aceasta cauza, data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martie si 25 aprilie. Pe de alta parte, calendarul iulian, adoptat de romani, facea ca intre anul calendaristic si cel astronomic sa existe o diferenta (ce se cumula de la an la an) de 11 minute si 14 secunde. Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a indreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimand cele 10
zile cu care ramasese in urma anul calendaristic (5-14 octombrie) si restabilind echinoctiul de primavara la 21 martie. Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate tarile occidentale, Biserica Ortodoxa Romana adoptandu-l in 1924 (de unde celebrarea Nasterii Domnului – Craciunul, 25 decembrie, in aceeasi zi a anului calendarisitic), dupa ce statul roman il adoptase deja din anul 1919.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit in doua, incepand cu anul 1924, in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor. Astfel, bisericile ramase la calendarul neindreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuat sa serbeze Pastile dupa calendarul iulian, pe cand bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativa ani (intre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (in general la aceleasi date cu apusenii).

Ca sa se inlature insa dezacordul acesta suparator dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate in toata Ortodoxia - cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatori crestine -, bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit (incepand cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie praznuit in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odata cu bisericile ramase la calendarul neindreptat.

Dar, desi toti credinciosii sarbatoresc Invierea in aceeasi duminica, evenimentul e marcat diferit in cele doua calendare intrebuintate azi in crestinatatea ortodoxa, din pricina celor 13 zile cu care calendarul neindreptat a ramas in urma fata de cel indreptat. Daca, de exemplu, Pastile cade la 22 martie pe stil vechi, acea zi corespunde in calendarul indreptat cu 4 aprilie. De aceea, in actuala situatie, Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristica din 1924 (intre care si cea romana) serbeaza de fapt Pastile intre 4 aprilie (data cea mai timpurie) si 8 mai (data cea mai tarzie a Pastilor).

Pastele a fost sarbatorit in aceeasi zi de catolici si de ortodcsi in 2004 -11 aprilie si in 2007-8 aprilie. Ortodocsii si catolicii vor mai serba impreuna Pastele in 2010-4 aprilie, 2011- 24 aprilie, 2014-20 aprilie, 2017 -16 aprilie si apoi in 2025 -20 aprilie.

In schimb, diferente de patru-chiar cinci saptamani intre Pastele catolic sau protestant si cel ortodox sunt mai rare, in 2008 (23 martie -27 apr), ele urmand sa existe in 2013, 2016, 2021 si 2024.

 

 

Sursa: Romania libera