Majesty

RONDO

Home Marti RONDO - de Ion Buciuman Vremea plecarii

Vremea plecarii

Se tot zvonește prin mediile de informare că oamenii de la oraș se mută la țară. Se dă vina pe recesiunea economică, dar fenomenul pare să fie chiar mai adânc. Poate fi un fel de reflux post modern față de nebunia industrializării forțate a anilor de tristă amintire. Poate fi chiar mai mult decât ne putem noi da seama. Pe de altă parte, cunosc familii care și-au pregătit din timp o proprietate departe de orice așezare omenească, unde îngrămădesc provizii și dotări pentru vremea când ar fi nevoie de așa ceva. De câțiva ani buni aud predicând, pe ici pe colo, că ar fi vremea de un secol și mai bine să ne mutăm din orașele mari, pentru că vine prăpădul.

Zilele acestea de a doua jumătate a lui august, s-au rărit rândunelele de pe la noi și urmează alte păsări călătoare să-și ia zborul. Parcă plutește undeva printre noi și adânc în suflet, o vreme și o febră a plecării. Ca și păsările călătoare, simțim nevoia unui loc mai sigur, unui țărm mai bun. Ar trebui să mergem undeva, alt undeva mai departe de lume și mai aproape de casă, undeva unde să ne fie mai bine.
Într-o zi, acum aproape 4000 de ani, Avram și familia lui a primit porunca de a ieși din Ur, și i s-a dat făgăduința unei țări mai bune. Cetatea pe care el o căuta trebuia să fie mai sigură decât orice așezare făcută de mână omenească. După alte 400 de ani și mai bine, urmașii săi au primit porunca să părăsească Egiptul și să se întoarcă în țara lor. Au mai trecut o mie de ani și evreii strămutați in Babilon au fost zoriți să se întoarcă acasă. După altă o mie de ani urmașii lui Hristos au auzit chemarea cifrată de a ieși din Babilonul mistic, iar această chemare se tot aude și iar se aude. Noi am devenit din ce în ce mai convenționali și interpretăm lucrurile din ce în ce mai spiritual, în timp ce suntem din ce în ce mai puțin spirituali și din ce în ce mai dependenți de confortul tehnologic. Cu toate acestea, febra plecării continuă să ne frământe gândurile și simțămintele. Poate că ar trebui să ne gândim mai bine ca nu cumva să fie prea târziu și să pierdem și ultimul tren.

 

Ion Buciuman - Majesty.ro

Comments (5)Add Comment
"Fiecare sa vegheze unde-i locul sa se-aseze...si cum sta ca sa nu cada !" M.EMINESCU
written by CoPAS, 18 august, 2009
Eu cred ca dorinta de a evada in sanul naturii, departe de lumea dezlantuita si inlantuita...este una ancestrala dar si una de eludare in acelasi timp...Sa ma explic: scopul acestei vieti este sa devenim persoanele pe care Dumnezeu sa le poata iubi desavarsit - care sa-I satisfaca setea de a iubi creatia Mainilor Sale si sa facem ucenici din toate neamurile... Ar fi bine ca noi - crestini practicanti - bucuresteni sau alti citadini - sa nu mai cautam portite de scapare, pentru ca aici este locul nostru. Am simtamantul ca nu intamplator El ne-a asezat aici pe fiecare, cu o misiune clara. Cine sa asigure linia intai?! Daca nu noi...atunci cine?! Dimpotriva, sa strangem randurile - si asa razlete...- si sa veghem cu gelozie ca numele Lui sa fie onorat, sa ne ingrijoram cand ramane necunoscut, sa ne intristam cand este ignorat sau batjocorit. Asa sa ne ajute Dumnezeu !
...
written by bebe_11azs, 19 august, 2009
sa lucram in orase, dar sa locuim afra din ele.
...ultimul tren...
written by CoPAS, 21 august, 2009
Pai tocmai despre faptul ca suntem ,sau pe cale de a deveni, o biserica de "navetisti"...Ce alta facem decat sa lucram pentru painea zilnica si sa calatorim spre si de la serviciu?! Bine a zis pastorul: ca nu cumva sa fie prea tarziu si sa pierdem si ultimul tren...Trenul mantuirii, al sperantei si al iubirii, al daruirii pentru atatia calatori grabiti care renunta, se pierd in noapte, adorm...Mai e cineva dispus sa cumpere biletul credintei spre Tara de Sus... si sa-l ofere unui vecin de apartament de bloc?...Intr-o zi, unii din noi vom fi intrebati nu despre nereusitele noastre, ci despre neincercarile noastre...Si nu vom avea nici un raspuns.
...
written by bebe_11azs, 22 august, 2009
,,Conform cu lumina ce mi-a fost dată,îi îndemn pe oameni să iasă din marile centre de populatie.Oraşele noastre cresc în nelegiuire şi devine din ce în ce mai evident că aceia care rămân în ele fără a fi necesar, îşi primejduiesc mântuirea sufletelor.'' Manuscript 115/1907. ''Ca popor al lui Dumnezeu care păzeşte poruncile Lui , trebuie să părăsim oraşele.Aşa cum a făcut Enoh , noi tebuie să lucrăm în oraşe dar să nu locuim în ele.'' Evanghelism 78,79/1889.
definirea termenilor
written by stranger, 28 august, 2009
Ce înţelegem prin oraş mare? E mai uşor sa ne mutam la tara, intr-un loc in care "îngrămădesc provizii și dotări pentru vremea când ar fi nevoie de așa ceva" păstrându-ne stilul de viaţă, decât să păstrăm acea relaţie cu Isus care să ne facă să auzim glasul Său... Plecăm, de teamă că acolo vine prăpădul sau pentru a ne feri de influenţele şi ispitele specifice? Ne doare sufletul pentru cei din jur? sau.. ne hrănim cu o falsă siguranţă ca suntem poporul Domnului? ...

Write comment
smaller | bigger

busy
 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Login