Se duce vestea prin gazetele de azi dimineață că o mare actriță a comediei din România a intrat în colaps financiar și este nevoită să ia bani cu împrumut de pe la vecini binevoitori pentru a fi la zi cu ratele la bancă și că trebuie să cumpere zarzavaturi de pe la piață pe datorie și că norocul ei cu popularitatea ca să poată trăi de pe o zi pe alta și că de vină ar fi numai și numai noua lege a pensiilor. Bineînțeles că știrea stârnește mânie și revoltă împotriva guvernului care umblă la cutia fermecată a surselor și resurselor financiare ale populației.
Presa poate fi încântată de efectele speciale pe care reușește să le provoace cu ajutorul știrilor fabricate cu desăvârșită artă a condeiului în folosul rateing-ului și a propriei supraviețuiri. Iar poporul consumator de gogoși ieftine nici nu bagă de seamă cum începe să-i crească colesterolul cel rău și se poate trezi oricând cu in infarct de toată frumusețea.
În primul rând, este foarte posibil ca o mare vedetă a industriei râsului și veseliei populare românești să aibă momente în care efectiv nu are bani în casă. Dar acest lucru nu este o mare dramă a comediei autohtone și nici o mare știre de senzație. În aceeași situație se poate afla și Bill Gates chiar în somptuoasa lui casă de la mare, sau alții care au slavă Domnului cu ce să-și amăgescă foamea. La fel de adevărat este că unele mari stele de la Hollywood au ajuns să depindă de mila prietenilor, pe care nici pe aceștia nu-i mai au, și au fost îngropate (stelele) în cimitire ale săracilor, dar nimeni nu s-a gândit la slăbiciunea legislației sistemului de pensii americane. Nu aș putea spune că aceste cazuri nu sunt tragedii autentice, dar ele demonstrează mai degrabă efectele dezastruoase ale lipsei de organizare și disciplină personală a starurilor, decât defecțiunile unui sistem care nu-i protejază pe cei lipsiți de minimă prevedere. Să sperăm totuși că actrița noastră mai poate totuși găsi pe undeva uitate una sau două drepturi de autor sau altceva de felul acesta pentru a-și echilibra balanța de plăți, dar lucrul acesta nu ar mai fi o știre și nu ar mai atinge sentimentele publice ale nimănui, astfel că viața ar intra în anonimat și uitare, că la aceasta am fost chemați fiecare.
Ion Buciuman - Majesty.ro

written by PASCARIU RELU CRESTIN PENTICOSTAL, 18 februarie, 2010

Marti 








