S-a întâmplat duminica trecută ca în Europa să fie alegeri pentru parlamentul continentului bătrân și nesătul de zile. Concluzia mass-mediei este că oamenii de pretutindeni sunt cuprinși de o mare lehamite. Aceasta este o minunată ocazie pentru ca politicienii și ceilalți să-și reproșeze reciproc de ce a venit peste noi acest val de mare indiferență. Lucrurile nu m-ar durea prea rău dacă ele s-ar produce numai în lume. Necazul este că marea indolență se lăfăiește și printre aleșii rămășiței. Iar necazul și mai mare este că fiecare se grăbește să dea vina pe câte cineva.
Unii dau vina pe diversele grupări de studiu și pe concluziile lor. Grupurile de studiu dau vina pe conducerea bisericii și mai ales pe pastori. Pastorii dau vina pe comitete, iar comitetele se plâng de absenteismul membrilor de la serviciile divine de vineri seara și de Sâmbătă după-masa. Membri se plâng de lipsa de competență a pastorilor tineri că sunt fără experiență, de cei cu experiență că sunt prea violenți în metode și cuvinte, de cei cu și mai multă experiență că sunt deja expirați, și tot așa până la sfârșitul lumii.De fapt, de unde vine marea lehamite peste lume și peste biserică? Spațiul acestui medest editorial nu este nici pe departe suficient pentru a încerca o analiză și un răspuns la această întrebare. Concluziile ar fi foarte importante pentru a căuta apoi soluții pe măsură. Deocamdată cred că este suficientă concluzia Scripturii care precizează că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Tocmai am parcurs pe îndelete 2 Timotei capitolul 3. În mod excepțional, spre sfârșitul capitolului suntem îndrumați către scutul și apărarea noastră, care este Scriptura. Dacă pastorii, conducerea, membrii și diversele grupuri și grupe de studiu ar primi Cuvântul în formă și conținut, am putea depăși marea lehamite. Atunci am putea să ne ajutăm și să ne încurajăm unii pe alții. Atunci am putea să ne suferim și să ne înțelegem unii pe alții. Atunci am putea să învățăm unii de la alții și mai ales, am putea învăța din propriile noastre eșecuri, greșeli și abuzuri...pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. Atunci încheierea lucrării nu ar mai fi doar un cuvânt de dicționar confesional, din ce în ce mai tainic și din ce mai îndepărtat. Izbăvirea ar veni repede și deplină. Vino Isuse și-n viața mea! Rămâi la mine și nu mai pleca!
Ion Buciuman - Majesty.ro
Set as favorite
Hits: 445
Comments (0)

Write comment

Marti 








