Marti Am primit zilele trecute un filmuleț de câteva minute produs de National Geografic, despre o întâmplare foarte interesantă, aproape incredibilă. Este vorba despre un vânător dintre cei mai de temut din lumea subacvatică, rechinul și caracatița, una dintre victimele sale, care poate deveni un prădător de prima clasă, schimbând rolurile cât ai zice „pește”. Câtă vreme caracatița nu se expune în apele libere și stă ascunsă printre corali, nu are de ce să se teamă. Sigur, vor fi alți dușmani pentru care este pregătită cu o mulțime de strategii și soluții dintre cele mai inteligente. Se apreciază că acest cefalopod este cel mai inteligent nevertebrat. Au fost văzute și fotografiate cazuri în care o caracatiță este în măsură să mânuiască în toată regula, un deschizător de conserve pentru a ajunge la conținutul pe care îl râvnește. Caracatița are un creier foarte bine dezvoltat în stare să conceapă adevărate strategii de apărare și atac. Unde mai pui că cei doi ochi aproape ca de om, îi asigură o supraveghere de foarte bună calitate a teritoriului aferent.
Rechinul cel sigur de sine și evident, foarte stăpân pe situație, se plimba puțin distrat pe deasupra creștetului coralilor, afișându-și aroganța cu mișcări domoale de coadă și ușoare tresăriri din când în când pentru a se asigura că totul este în regulă. Numai că surpriza a fost așa de mare când a intrat în raza de acțiune a caracatiței, încât până să de dumirească despre ce se întâmpla cu sine, începuse deja să-și piardă cunoștința. Nu mai avea nevoie de nici o concluzie, care, oricum nu-i mai putea servi la nimic. În îmbrățișarea celor opt brațe superspecializate, trupul vânjos al rechinului a sfârșit repede prin a se supune docil voinței și dorințelor celui care-l luse în stăpânire, sau mai precis, se dăduse în stăpânire, datorită insuficientei vigilențe. Îmi vine destul de greu să descriu simțămintele pe care le-am încercat văzând de mai multe ori această întâmplare. Oricum, mi-a fost destul de greu să analizez detașat situația. Și unul și altul dintre cei doi combatanți avea propria sa dreptate și dreptul la compasiune. Pe cine să judeci și pe cine să compătimești. Am luat lucrurile ca atare, pentru că oricum, nu puteam interveni, și m-am limitat să învăț încă odată că un gram de prevedere te poate scuti de un morman de probleme. În rest, multă sănătate!
Ion Buciuman - Majesty.ro
