Marti Convingerile personale pot fi frumoase, logice și perfect argumentate, câtă vreme nu există nici o amenințare sau disconfort. Dar când este vorba de a fi verificate, sau puse în practică, chiar și numai experimental, pot apărea schimbări surprinzătoare. Acest lucru a devenit evident în cazul faimoasei închisori Guantanamo. Simpaticul golf cubanez cu acest nume, a devenit locul de detenție și de tortură pentru numeroși suspecți de terorism care trebuiau investigați pentru a se obține informațiile necesare prevenirii noilor atacuri internaționale. Diverse autorități americane au aprobat folosirea metodelor pe care legea americană le considera imorale și degradante și prin urmare, interzise. Subiectul a stârnit un scandal mondial pe care Barack Obama a trebuit să-l tranșeze rapid, înainte ca imaginea Statelor Unite să se șifoneze prea tare.
Un grup de șapte voluntari care își mărturisiseră, în prealabil, convingerea că atunci când este vorba despre siguranța națională și internațională, pot fi aplicate și metode de investigare pe care Convenția de la Geneva le consideră inadmisibile, au fost invitați să-și verifice crezul. Prin urmare, acești voluntari au fost supuși unui test de 48 de ore, în condiții apropiate de cele reale. De menționat că acești voluntari știau că aceasta este doar o simulare, iar deținuții reali fuseseră supuși unor tratamente chiar mai rele și pentru perioade mult mai lungi de timp. În cursul experimentului, trei din șapte voluntari au trebuit să abandoneze datorită prăbușirii nervoase, dar toți șapte și-au schimbat convingerile, după numai două zile de experiență. Cele mai greu de suportat tratamente au fost cele care aduceau atingere convingerilor religioase. Nu este de mirare că printre deținuții reali a apărut o adevărată avalanși de sinucideri pe care administrația a încadrat-o la comportament automutilant, pentru a masca efectele secundare și eșecul programului. Ar fi foarte interesant de știut ce concluzii ar fi tras o comisie a sanatului american similară celei din 1966, care l-a audiat pe pastorul Richard Wurmbrand. Este adevărat că atunci era vorba despre abuzurile comuniștilor împotriva exponenților credinței creșnine, iar acum ar fi fost vorba despre abuzurile unei autorități apărătoare a creștinismului împotriva islamului. Dar în ultimă instanță este vorba despre convingerile personale, indiferent ale cui sunt acestea. Eu aud în surdină șoaptele unui balaur cu aparențe de miel, și este posibil ca șoaptele acestea să mai fie auzite. Cine este gata să-și încerce convingerile? Eu unul parcă nu m-aș grăbi.
Ion Buciuman - Majesty.ro
