Marti M-am uitat și iată că pastorii din București au vorbit adesea unii cu alții și au început să-și dea seama că treaba este serioasă și că așa nu se mai poate, așa că și-au luat câteva nopți de studiu și rugăciune. S-au apropiat unul de altul și au început să-și deschidă inima. Au descoperit curând că se află într-o mare luptă, în care vrăjmașul dă târcoale ca un leu, încercând să înspăimânte și să descurajeze, dacă va fi cu putință, chiar pe cei mai curajoși și mai puternici dintre ei. Au înțeles cât de vulnerabilă este ființa umană. Și-au dar seama că în primul rând și ei sunt tot așa de oameni ca și acei oameni peste care îi pusese Dumnezeu să privegheze și pe care să-i slujească. Așa că frații pastori au început să se roage unii pentru alții. La început, rugăciunile erau destul de stinghere, dar curând au pierdut noțiunea timpului, așa că statul pe genunchi a devenit un fel de a fi, un fel de poziție de lucru. Unii dintre ei zăbovesc acasă pe genunchi, în cămăruță, în solitudinea luptelor și a durerilor de familie sau de biserică, mai multe ore din zi și din noapte.
M-am uitat și iată că nu se întâmpla mare lucru în bisericile din București, în ciuda faptului că păstorii începuseră a se lupta serios în rugăciune, dar când m-am uitat mai cu luare aminte am băgat de seamă că spiritul rugăciunii a afectat serios anumite momente și experințe esențiale ale bisericii. Eu pot da mărturie despre camera de rugăciune din timpul alegerilor de la uniune și de la conferința Muntenia, dar cu siguranță că unda de șoc a grupului de presiune a pastorilor din București va fi fost ajuns mult mai departe. Zilele trecute am vorbit la telefon cu o soră care tocmai încheiase o perioadă de trei zile de post și rugăciune. Era plină de o bucurie proaspătă și bună, cum nu mai avusese niciodată până atunci, așa că s-a hotărât să-mi împărtășească experiența, mie și bisericii locale. Pe loc s-au arătat interesați un număr de vreo 14 surori și frați, gata să pună genunchii jos, fără să mai privească la ceas. Ploaia Târzie promisă aștepta de multă vreme să fie dorită, cerută și apreciată în mod corespunzător. Am avut deja prima întâlnire. Au fost decizii la Iordan. Știu că Satana nu doarme, dar dacă se trezește spiritul rugăciunii printre noi, arhiamăgitorul va începe să aibă probleme serioase cu diversele grupe și grupuri de presiune. Oricare ar fi urmările, cred că merită riscul de a merge mai departe și a multiplica micile comando de luptători ai rugăciunii. Poata, poate, mai știi?
Ion Buciuman - Majesty.ro
Set as favorite
Hits: 510
Comments (5)
Arde focul credintei fiindca,prin Harul Lui Isus, suntem vii si ne pasa de "mortii nostri" !
written by COPAS, 16 iunie, 2009
written by COPAS, 16 iunie, 2009
Sa ne incredem, cu smerenie, ca focurile incep iar sa arda cu valvataie, din nou, ca raspuns al multor rugaciuni alei fratilor si surorilor raspanditi pe suprafata pamantului, cei mai multi nestiuti, necunoscuti dar mult iubiti de Dumnezeu. Si cand indraznesc sa spun "mortii nostri" cuprind pe toti cei ce s-au impietrit, precum si pe cei ce n-au cunoscut viata de credinta dar nici nu vor,cu nici un chip, sa experimenteze binecuvantarile ceresti,toti acestia, macar ca umbla sunt ca si morti...Sa nu uitam , ca de mare har si putere si ajutor ne este dat PASTORUL, fara de care... am rataci !Exemplul sau in viata de familie si de credinta sa ne mobilizeze si sa ne lasam condusi, modelati, mustrati ca de insusi Duhul Sfant !Sa ne rugam neancetat pentru cei care de buna voie si prin har s-au dedicat slujirii si iubirii de oameni !Amin.
-
- +1
-
-
nu e o intamplare!
written by catalina, 17 iunie, 2009
written by catalina, 17 iunie, 2009
nu e o intamplare faptul ca in comunitatea in care sunt membra s-a manifestat in ultimul timp un spirit aparte al rugaciunii... si de ce sa vorbesc de altii,cand vad ca Domnul a pus in interiorul meu o dorinta de a vorbi cu El,dorinta ce creste din zi in zi....cat despre alegerile de la Conferinta Muntenia de care aminteati,pot sa intaresc ceea ce ati spus,adaugand ca pe langa camera de rugaciune,chiar in comitetul de numiri ne-am lasat la dispozitia lui Dumnezeu ,pt a primi calauzirea Lui,cea mai buna posibila....asa se face ca nu e prea mare diferenta intre insumarea duratelor de timp petrecut pe genunchi acolo si suma duratelor de timp folosit pt propuneri si discutii...ei bine,eu una vad rezultatele!Dumnezeu are in biserica oameni ai Sai ,consacrati! fie ca El sa-I inmulteasca!!!
-
- +0
-
-
mdove
written by mariusdve, 19 iunie, 2009
written by mariusdve, 19 iunie, 2009
sunt fericit de ceea ce scrieti, chiar incantat si atins pana la lacrimi!as dori sa nu fie o exceptie, si nici triumfalism, Domnul sa va intareasca si sa va fereasca de uneltilirile celui rau.deaceea Vegheati si rugati-va... mai ales impreuna! onoare si cinste celor ce sunt umili si smeriti in rugaciune!Spiritul acesta va da roada multa, Transmiteti sanatate si putere de munca tuturor colaboratorilor Dvs din cercul de rugaciune! Vin tot mai multe provocari si incercari! Cei ce lupta si trudesc sunt tot mai batjocoriti si dispretuiti! deaceea nu permiteti nici macar un pas inapoi fiindca Cel Rau si lumea atat asteapta!Domnul este gata sa faca in curand o mare lucrare si se va folosi doar de cei ce stiu sa stea pe genunchi! sunt fericit de ceea ce scrieti
-
- +0
-
-
asta nu...
written by mdove, 19 iunie, 2009
written by mdove, 19 iunie, 2009
doar ca finalul articolului, cu intrebare- poate, poate mai stii? da mai mult a incertitudine si nu se cadea... Dar mi-am zis, acesta e sigur fr Buciuman poate fi recunoscut dintr-un milion chiar daca nu s-ar semna...Domnul sa-l binecuvante!asa ca permiteti-mi sa nu iau in seama ultima intrebare, ptr sigur de aici ies numai lucruri si actiuni frumoase
-
- +0
-
-
Write comment
