Mă apucă o revoltă atunci când aşa-zişii teologi, pentru a argumenta o meditaţie sau o predică, se folosesc de o propoziţie, dar o rup din context. Nu vreau să arunc cu roşii în nimeni azi, pentru că cei care practică acest sport s-au angajat singuri la o aşa provocare. Aş vrea să învăţ şi eu această artă, sigur voi ajunge departe cu ştiinţa. Va trebui să urmez nişte paşi. Mai întâi voi sta cât mai departe de cărţile sfinte, strică prea multă informare. E drept că uneori merge mai bine o anumită detaşare de text, doar facem aplicaţie la noi. Mare atenţie însă, nu putem nimeri la întâmplare, sunt şi unii ascultători care se vor rătăci. Următorul pas este să ameţesc oamenii cu filozofia mea. Nu-mi plac deloc discursurile aberante, să spunem şi noi ceva atunci când nu mai ştim nimic. Chiar nu ne putem opri?
Suntem ca fariseii de pe vremea lui Isus care încă mai foloseau banul cu chipul lui Moise, dar la un nivel superior. Nu suntem inspectorii care să amendeze pe oricine spune corect, ci dimpotrivă, urlăm că orice nu este permis se poate ajusta în aşa fel încat să ne convină. Mai sunt şi extreme, vom zice. Atunci când există aşa ceva suntem departe de cuvânt. O să ajungem să măturăm şi semnele de ortografie, de când tot facem aplicaţie la traducerea din limba originală. Şi un copil întelege mai bine lecţia, el nu are atâta ştiinţă ca noi. Şi ne permitem orice pofte din aceastea de limbaj pentru că ne consideram pe vremea Vechiului Testament, văzând că nu vine nicio pedeapsă. Totul se vinde la liber, într-o zi ne vom vinde şi pe noi, dacă nu deja am făcut-o.
A ne lua dreptul să fim Dumnezeu, interpretând orice oricum, nu ne plasează nici măcar la limitele normalului, ci cu mult mai jos. Cred că ne place să fim clovni celebri, însă sub acel chip frumos se ascunde frustarea, cândva nu am fost la înălţimea aşteptărilor noastre. Am bănuit poate că cerul ne vrea altfel. De vină e faptul că nu am citit instrucţiunile până la capăt. Să nu ne batem joc de plămădeala de lut din faţa noastră, să vorbim corect, ne furăm pe noi, e şi acesta un păcat de neiertat.
Irina Dragu - Majesty.ro

Sambata 






Exprimati oarece adevar in frazele de mai sus, insa confuz, si cred ca aveti ceva probleme de - intepretare - cand este sa vorbiti despre "interpretare", "normal".
Ca sa puteti amenda ceva, credibil, trebuie mai intai sa evitati aceleasi capcane. Altfel, e ca si cum ati taia creanga pe care stati, din partea dinspre copac. ...
Cu simpatie,