Luni
A avea indoieli si semne de intrebare asupra unor lucruri deja clasificate ca fiind certitudini e un mare risc si o mare indrazneala.
Fiindca oamenilor nu le plac nisipurile miscatoare si nici ideea de necunoscut. Siguranta de sine e o calitate sine qua non in societatea de azi.
Par examplu, la un interviu pentru job esti sfatuit sa spui si ce nu esti, sa arati ca stii si ce nu stii, sa garantezi ca vorbesti cinci limbi chiar daca stii sa spui doar “ buna ziua” in acele limbi, s.a.m.d.
In termeni vulgari, sa-ti vinzi marfa.
Parintii isi invata copiii: “ Trebuie sa ai tupeu in ziua de azi, altfel iti maninca ciinii din traista!“ si cu cit copilul e mai obraznic si mai smecher, cu atit i se fac mai multe preziceri ca va reusi in viata.
Daca unui medic sau unui profesor sau unui pastor i se pune o intrebare dificila la care nu are raspuns, acesta nu va spune “ nu stiu”, pentru ca oamenii vor sa auda certitudini, pareri indubitabile, inexpugnabile si e mai simplu sa le spui ceea ce ei asteapta sa auda decit sa le dai cortina la o parte si ei sa vada ca respectivul chiar recunoaste ca nu stie.
Exista o afirmatie care ambaleaza perfect un mare gol :” Situatia e sub control”. Pina la prima criza.
De orice tip.
Financiara (fiindca e in topul zilelor noastre).
Sentimentala (desi desueta si anacronica dupa unii).
Spirituala (cine are curajul sa ridice primul mina ?).
Profesionala ( pai vezi, de-aia nu te angajezi , ca nu ai destul tupeu !).
De sanatate (repetabilul “ de ce eu , Doamne ?”).
Dar aparentele, fara de care nu se poate, trebuie pastrate. « The show must go on ». Se darima scena, ia foc cortina, moare soprana, spectacolul trebuie sa mearga inainte ca doar am platit biletele, nu ? Ce-o sa zica lumea daca afla ca de fapt in toti anii astia am pozat intr-o familie fericita ? Ce-o sa creada fratii daca ma ridic si spun ca nu sint de acord cu aberatiile oficiale? Ce-o sa se intimple daca sparg tacerea unor fapte abominabile?
Mai bine nu am intrebari, nu contrazic pe nimeni, nu votez impotriva, nu respir in directia gresita. Cine sint “eu” in comparatie cu “noi”? “Eu” nu pot avea indoieli daca “ noi” credem ca.
Si uite asa dezideratul traiului fericit pina la adinci batrinete ar fi fost aproape tangibil. Dar a strigat unul mic de pe marginea drumului:” Imparatul e gol!” si a stricat toata parada, a spulberat vraja si toti au trebuit sa roseasca, de ridicolul prefacatoriei lor sau de penibilul imparatului caruia nu-i placeau intrebarile, dar adora vesmintele.
Simona Marin Dumbrava - Majesty.ro
