Luni Ca orice copil roman, am avut patine chinezesti cu patru roti ci cu curele de piele. Si stilou cu capac de urs panda de la care aveam tot timpul degetele murdare de cerneala. La scoala era competitie cu cine are cel mai frumos penar cu oglinda si cu desene din basme clasice.De altfel, tot ce era de provenienta China, de la ciocolatele mici invelite in staniol colorat pina la papusile cu ochi mari imbracate invariabil in roz sau bleu, exercita o atractie misterioasa asupra mea ca si copil.
Lucrurile au evoluat de atunci. Astazi, intr-o piata suprasaturata de produse chinezesti de printre care ma intreb daca nu cumva si eu am fost facuta in China, am un « deja vu » cind merg la cumparaturi.
Privesc mutritele fetelor mele care ma asculta mirate cind le povestesc ca nu aveam decit vreo 2 papusi si un urs de plus cind eram mica. Cufundate comod in paturile lor inconjurate de jucarii viu colorate, povestea mea le suna ca o fabula, interesanta indeajuns dar fara prea multa relevanta pentru secolul lor.Deodata Silviei ii sclipesc ochii de culoarea alunei, adumbriti de genele lungi :
- Eu stiu ce-o sa-l rog pe Isus cind o sa ma intilnesc cu El !
- Ce, draga mea ?
- O sa-L rog sa ma faca iar copil de 9 ani !
- Cum asa ?
- Pentru ca imi place sa am 9 ani.
- De ce ?
- Ma simt bine, vreau sa ramin asa ca acum, o iubesc pe Silvia de la 9 ani ! zice ea leganindu-se.
Si pentru ca la unele intrebari puse de copii nici un manual sau motor de cautare pe internet nu are raspuns, intocmai cum anumite dileme nu pot fi explicate de nici o teologie, mai veche sau mai noua, m-am hotarit un lucru. Am sa spal in continuare tricourile chinezesti cu detergent chinezesc in masina de spalat chinezeasca,timp in care voi incerca in fiecare zi sa merg in ritmul copiilor mei. Adica voi incerca sa nu le impun modelul meu de fericire doar pentru ca eu am avut mai putine jucarii si numai asa poate un copil sa se bucure. Voi incerca sa nu le modelez gusturile doar pentru ca mie imi placea mirosul de cerneala” Pelikan” si am decretat ca numai cu stiloul se poate scrie frumos. Voi incerca sa nu fac din trecutul meu o Atlantida pierduta doar pentru ca tinerii de azi gindesc altfel si nu mai maninca batoane cu mac. Dar mai ales voi incerca, atunci cind dau gres fata de ei, sa nu dau vina pe lipsa de informatie din trecut si pe sosetele de bumbac facute in China.
Simona Marin Dumbrava - Majesty.ro
Dumbrava mea minunata!... Simo, te pup! Mi-era dor de tine!