-Buna !
-Cum adica, "buna", nu vezi ca azi sint depresiv, imi ignori sentimentele ?
-Te-am salutat doar.
-Normal, ca te intereseaza doar formalitatile, in loc sa-ti pese de mine...
-Am vrut sa fiu politicos.
-Inseamna ca nu esti sincer si nici nu intelegi ce am vrut sa spun, eu iti vorbeam de cu totul altceva. Cu tine nu se poate dialoga.
-Omule, dar n-am apucat sa zic mai nimic, te-ai suparat fara motiv.

- Eu sint ateu, imi zice Daniel, colegul meu, prof de muzica, desi as vrea sa cred in Dumnezeu. Dar imi repugna dogmele, cifra de 6000 de ani ai pamintului, bisericile care ne-au invadat vietile private si ne dau mincarea gata mestecata.

Un aparat este prin definitie un instrument pentru actiuni bine determinate.
El functioneza dupa manual. Daca stii sa citesti si sa respecti instructiunile, aparatul porneste si efectueaza orice comanda actionata prin butoane.
Poate fi descris si ca fiind un sistem de functii pe care le poti accesa doar daca cunosti manualul.

 Provincia in care locuiesc e de origine franceza si cindva majoritatea populatiei era catolica. Prin anii 1960 s-a petrecut un fenomen numit de ei " la revolution tranquille ". Lent, dar inconturnabil, oamenii au parasit biserica si nu au mai vrut sa stie de ea.  Asa se face ca societatea in care ma invirt e alcatuita din nihilisti, blazati, atei si nefamilisti care considera casatoria o complicatie inutila  pe seama careia discuta doar cind povestesc bancuri. Si tot asa se face ca impunatoarele catedrale, prevazute cu zeci si sute de locuri, cu spatii generoase de parcare sint in zilele noastre doar niste locuri turistice inedite unde persoane din toate culturile vin sa priveasca arta de pe pereti si sa faca o poza la intrarea principala.

Daca Maria ma intreaba intr-o zi, asa din senin :
–    Caii mor si ei ?
ce altceva sa-i zic cind e inflatie de super eroi,
de demagogi care-si cer scuze public pentru fapte de neiertat,
de sarlatani,
de bunici singuri,
de marfuri refuzate,

Pe cind locuiam in Bucuresti, am trecut intr-o zi prin cartierul Rahova si am zarit din tramvai numele unei piete scris cu litere uriase: "Piata Niki Scorpion". Ghici cine vinde legaturile de ceapa la tarabele de acolo? In alta zi, trec pe trotuar si pe un gard vad inscriptionat cu o mina hotarita: "NU STATIONATI, TAI CAUCIUCURI – GIOVANI ". E impresionanta inepuizabila capacitate a cetateanului roman de explorare a cimpului lexical onomastic international.
Aceasta pasiune se mentine si chiar se dezvolta la cei care au plecat in occident. Si totul ar fi sunat armonios de n-ar mai fi fost si nesuferitele nume de familie care strica decorul: William Gheorghita, Rodrigo Amariei, Gwen Popescu, Keilly Bobocea.