Majesty

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color

Respectul - Eddie Ciobanu

Nu cred ca am stat vreodata la coada fara sa observ cum indivizi sau individe cu probleme majore - de sanatate, familiale, de timp sau memorie - au nevoie sa intre in fata pentru a obtine aceleasi lucruri de care aveam si eu nevoie, situatia lor cerand insa ca ei sa isi rezolve problema inaintea mea! Frustrare, nervi, si multe injuraturi - bineinteles ale celor din jurul meu!

Lipsa de respect apare in scenarii similare atunci cand ne imbrancim batranii pentru a apuca un loc pe scaun in autobuz, sau cand ne etalam avutiile prin fata altora mult mai saraci decat noi simtindu-ne bine auzind laudele, injuriile sau suspinele lor negraite - vacante in locatii exotice cu multe poze afisate apoi pe Internet ca sa le vada toata lumea, masini noi pe care nu ni le permitem dar pe care le cumparam chiar daca suntem nevoiti sa mancam ceai cu paine de trei ori pe zi, cand vorbim incontinuu uitand sa ascultam, cand ne aruncam gunoaiele pe geam in fata blocului blamand apoi primaria din cauza mirosului sau cand, ajungand la limita curajului sau a resurselor, ne incapatanam sa nu facem nimic si ne delectam in nihilism si in a ne plange de mila ca sigur gasim noi prostii care sa ne ofere ajutor gratis!


Respectul e o valoare morala pe cale de disparitie la noi la romani. Nu stiu daca am inteles vreodata ce este respectul si nici nu ma intereseaza neaparat cauzele care au condus la acest teribil fenomen. Ma intreb doar - mai este vreo sansa? Mai are oare romanul determinarea sa invete ce e respectul si sa-si reinventeze intreaga fiinta bazandu-se pe aceasta valoare morala despre care Kant spunea ca se afla la baza moralitatii?

Respectul poate fi resuscitat numai daca putem pretui acea demnitate umana pe care Fiinta Creatoare Suprema a pus-o in fiecare dintre noi.

Cere efort. E greu sa respecti pe cei care nu prea merita sa fie respectati! E greu sa te apuci de altceva productiv atunci cand nu esti respectat la serviciu sau cand ajungi la concluzia ca tu pur si simplu nu esti creat sa prestezi munca respectiva. E greu nu numai sa nu arunci gunoaiele pe strada dar sa ai la tine mereu o punga in care sa aduni gunoaiele altora. E greu sa sustii drepturile minoritatilor si ale celor defavorizati. E greu sa decizi daca sustii sau nu avortul sau pedeapsa cu moartea cand ai atata respect pentru viata. E greu sa nu faci scandal chiar cand ai fi indreptatit, mai ales cand stii ca iti face atat de bine fiind singura modalitate pe care o cunosti de a-ti refula tensiunile acumulate.

E greu! Dar nu imposibil!

Solutii? Iata numai cateva:
1. Gaseste o definitie buna pentre respect. Iata una: Respectul este o relatie subiect/obiect in care subiectul trateaza obiectul dintr-o anumita perspectiva si intr-un mod potrivit. Respectul deci este relational. El nu se castiga, ci se ofera! Desteapta-te romane!
2. Provenind din Latina - "respicere" poate fi tradus "a te uita inapoi, a privi inca o data, a reanaliza" - respectul este un mod de a intelege, de a percepe pe celalalt.
3. Conceptul de respect presupune cel putin patru pasi importanti: atentie, stima [precum cea oferita unui superior], valoare - toti oamenii sunt importanti datorita valorii intrinsece ca fiinte umane - si comportament potrivit.
4. A respecta pe cineva presupune dorinta de a vedea pe celalalt in mod real, asa cum este el, si nu prin prisma propriilor noastre interese, dorinte, temeri sau interpretari.
5. A respecta pe cineva inseamna a lasa indiferenta la o parte, a nu ignora sau judeca, a nu neglija, a nu interpreta sau a nu-ti bate joc de nevoile altora.
6. Asadar respecta-te pe tine insuti - scapa de egoism, pe ceilalti - chiar daca nu o merita, mediul inconjurator si mai ales pe Creator - fara a astepta ceva in schimb!

E greu, dar nu imposibil!

 

Eddie Ciobanu - Majesty.ro

Comments (11)Add Comment
...
written by Daniela Toader, 16 noiembrie, 2008
Cum sa reactionezi, atunci cand desi oferi respect, nu esti respectat? Eu consider ca respectul nu se impune, este asa cum spuneti dumneavoastra, o chestiune de relationare. Insa, am constatat ca sunt unele persoane pe care desi le respect, nu stiu sa respecte si continuua sa jigneasca si sa-si arate intr-un mod deschis lipsa de respect, motivand atunci cand li se atrage atentia, cu vorba buna, ca a fost o gluma sau ca te considera o persoana apropiata " te-am considerat fata noastra". Ma framanta aceasta problema de ceva vreme.Astept raspunsul dumneavoastra. Multumesc, Daniela Toader
...
written by Daniela Toader, 16 noiembrie, 2008
Continuare la mesajul anterior:

Eu am avut parte de o astfel de experienta neplacuta si dupa parerea mea, aceasta persoana este incorigibila, atata timp cat nu constientizeaza nevoia de schimbare. Se comporta asemanator cu alti colegi (profesori ) de-ai mei, desi au si ei studii superioare, dar , daca nu prezinta o situatie materiala f. buna sau nu au soti cu influenta in societate sau nu au soti deloc sunt considerati oameni de nimic, asta ca sa nu reproduc cuvintele d-nei. Si toate aceste manifestari lipsite de respect vin din partea unei secretare. Nu functia intr-o institutie conteaza, ci faptul ca suntem oameni si atata timp cat ofer respect, consider ca nu trebuie sa-l cer sau sa mi-l impun , ci sa-l primesc asa cum il ofer. Cred ca, cu astfel de persoane trebuie lucrat altfel. Concluzia la care am ajuns este ca trebuie sa-l impui ( nu stiu cat de buna este), dar nu pe un ton poruncitor. Multumesc, Daniela Toader
...
written by fidoes, 16 noiembrie, 2008
Ecelenta idee.Probabil ca asta este una dintre lacunele proeminente ale societatii romanesti.Am vazut curgand pet-uri pe ape chiar din creierii muntilor.Cum sa respect totusi pe cineva care nu merita respect? Fara sa fiu agresiv, dar fiind totusi ferm in respectul fata de "obiect" orice ar fi acela in situatia data.Fiindca de regula apare mereu un triunghi. Cum sa invatam sa facem lucrul " o data si bine " , sa pretuim ce este cu adevarat drept? E atat de strain de spiritul nostru ( pentru multi dintre semenii nostri si din nefericire si pentru multi crestini) si uneori cred ca nu vom reusi niciodata.
Nu stiu...Poate aveti voi vreo idee!
...
written by cristian pascu, 16 noiembrie, 2008
Cea mai grava forma a lipsei de respect este minciuna.Sau lipsa sinceritatii.Pe mine personal incercarea cuiva de a ma minti in fata ma intristeaza ingrozitor ( atunci cand e vorba de cineva caruia i am acordat incredere).Minciuna e o mare problema si in societatea romaneasca .Teoria formelor fara fond a lui Eugen Lovinescu concluzioneaza majoritatea tentativelor de devenire ale romanilor.Incercam sa ne realizam in detrimentul celorlalti , in ciuda celorlalti . Nu intelegem ca suntem functie de ceea ce oferim celorlalti si nu functie de ceea ce consumam.Adoptam forme care sa ne satisfaca dorinta de consum imediat fara sa ne interesam de fond."Placerea de o clipa a pacatului" ne face total dezinteresati de fond si , din aceasta cauza suntem goi saraci si orbi chiar si cand ne atingem obiectivele usuratice.Dumnezeu sa ne ierte si sa binecuvanteze poporul roman cu intelepciune si dragoste pt Cuvant si aproape.
Americutza
written by Ilie Tisbitul, 22 noiembrie, 2008
"...Iata una: Respectul este o relatie subiect/obiect in care subiectul trateaza obiectul dintr-o anumita perspectiva si intr-un mod potrivit. Respectul deci este relational. El nu se castiga, ci se ofera! Desteapta-te romane!"
Suna frumos, draga Edy, dar hai sa aplicam si altfel aceasta relatie: fac studii superioare in cadrul obiectului "institutul de studii teologice" si imi arat respectul fata de obiect luandu-mi sarsanalele si stramutandu-ma in Canaanul pamantesc, scumpa si iubita Americutza. Acolo e viata buna, pricopseala... Las-o mai "dolce"cu respectul, fariseule... Tu si toti enthusastii tai v-ati dus la ciolan, la fripturica in America, in timp ce aici pensionarii, unii chiar nonagenari, va fac treaba..
...
written by ptr Ilie Tisbitul, 22 noiembrie, 2008
Dar care e problema ta ca a plecat in America? De ce trebuie tu sa judeci in locul altuia? Nu crezi ca fiecare are dreptul sa hotarasca ce face cu viata ta? Esti tu raspunzator pentru deciziile altora?De unde ai tu dreptul acesa? Fii serios si vezi de treaba ta! Ori probabil ca esti invidios pe el? El macar a realizat ceva in viata asta dar de tine a auzit cineva? Nici nu ai curajul sa-ti dai numele. Probabil ca ti-e rusine cu tine si de tine!
Pentru ilustra persoana anonima
written by Ilie Tisbitu', 23 noiembrie, 2008
Oooooooo...imi arati coltii ?Esti obraznic(a)? Se vede ca traiesti in USA, adica in CIOLANIA, si urmaresti seriale romanesti, pentru ca expresia "care e problema ta?" apartine Oanei Zavoranu... Draga, eu nu sunt din biserica voastra, dar o cunosc foarte bine. Este o biserica minunata, dar oameni ca Ciobanu (care se vrea "Eddie" si multi alti ciolanari spurcati care v-ati dus in America la trai bun, in timp ce ITA i-a platit pentru a fi pastori, "CIOBANI"de oameni in Romania) sunt expresia atitudinii lumesti, care cauta foloase materiale, nu spirituale. Uitati-va la preotii ortodocsi, cati fug din Romania dupa ce-si termina studiile ?
Pentru Daniela Toader
written by Eddie Ciobanu, 24 noiembrie, 2008
Eu cred ca relatiile interumane ar trebui sa se bazeze cel putin pe respect pentru ca suntem toti egali. De multe ori insa noi asteptam mai mult de la oameni - dragoste, colegialitate, generozitate, impreuna simtire, prietenie, etc - iar unii nu vor, nu sunt sau nu vor fi niciodata in stare sa ofere aceste lucruri, pentru ca ele cer renuntare la sine - noi ca oameni fiind eminamente egoisti nu prea facem eforturi sa scapam de aceste carente de caracter si ca atare nu ne este usor sa le oferim - cere efort!
Conteaza foarte mult cum privesti lucrurile - daca pornesti de la premisa ca oamenii sunt fundamental buni, atunci este usor sa fi dezamagit cand ei nu raspund cu aceleasi bune intentii ca si tine. Daca insa realizezi ca oamenii sunt fundamental rai, atunci orice fapta sau vorba buna din partea lor te va surprinde placut, pentru ca este o minune!
Continuare
written by Eddie Ciobanu, 24 noiembrie, 2008
Nu cred ca e bine sa impui respect - lasa organizatia din care faci parte prin regulile ei interne sa stabileasca cadrul in care trebuie sa se desfasoare relatiile interumane, iar daca nu iti convine rezultatul, incearca sa iti gasesti locul in alta parte unde respectul intre oameni este o calitate intentionat cultivata - poate ca acolo vei putea avea parte si de alte satisfactii!
Pentru fidoes
written by Eddie Ciobanu, 24 noiembrie, 2008
"Cum sa respect totusi pe cineva care nu merita respect? Fara sa fiu agresiv, dar fiind totusi ferm in respectul fata de "obiect" orice ar fi acela in situatia data."
Parerea mea e ca noi avem datoria morala de a respecta pe altii pentru acea cantitate de bine care mai este in aproapele nostru. Nu esti obligat sa fii prieten cu toata lumea, ci doar sa te raportezi la altii intr-un mod in care te respecti pe tine insuti pentru ceea ce esti si pe celalalt fie pentru ce a fost, fie pentru ce poate fi! Nu trebuie sa te lasi calcat in picioare, nu trebuie sa le inghiti altora nesimtirea, prejudecatile, complexele de inferioritate, etc! Ai datoria sa te protejezi pe tine insuti. Succesul in relatiile dintre oameni poate fi masurat nu numai in cat de mult se iubesc, ci si in cat de mult reusesc sa nu se raneasca unii pe altii - nu e ideal, dar e practic!
pentru cei cu cantitati mari de otrava in ei
written by Spectacolul lumii, 13 decembrie, 2008
Draga Americutza nu realizezi faptul ca nu ai primit raspuns de la autorul editorialului iti arata cat de departe esti.... sunt ferm convins ca nu faci parte din biserica lor, daca ai fi nu ai vorbi in felul acesta. Poate iti mai amintesti de fabula cu vulpea si strugurii...... in schimb cred ca orice poate spune intr-o clipa de iluminare scuze... sau imi pare rau.... otrava din suflet ca si cea pe care o inghiti omoara pe cei care o folosesc.

Write comment
smaller | bigger

busy
 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Login