Majesty

Povesteam saptamana trecuta despre reactia pe care am avut-o primind un telefon de la cineva care m-a intrebat direct daca cred ca el va ajunge in Iad cand se va sinucide - omului ii era frica sa nu ajunga acolo si acesta frica se pare ca il tinea sa nu comita fapta mai sus amintita. Ajunsese la capatul puterilor, nu mai avea nici o speranta, era parasit de cei dragi. Sau ii parasise.

Dupa socul initial si conversatiile avute la telefon in care am incercat sa-l determin sa nu recurga la acest gest ultim, mi-am dat seama, prin extrapolare ca de fapt oricare dintre noi poate ajunge in pragul disperarii foarte usor. Nu e nevoie de crize prelungite, nici de socuri extraordinar de puternice pentru a ajunge la concluzia ca viata nu se mai merita traita.

Incercand sa imi explic mecanismul care ar putea impinge pe cineva la un asemenea gest disperat, mi-am dat seama ca lumea civilizata imprima omului sentimentul ca este atotputernic. Desi exista variatii in functie de cultura - in culturile orientale grupul este mai important decat individul, insa grupul este atotputernic, pe cand in cele occidentale individul are prioritate, drepturi, etc - contextul romanesc prezentand un amestec oportunist al celor doua variante, in general ideea aceasta a autoritatii si puterii supreme a omului este universala.

Nu e de mirare ca atunci cand ne trezim fata in fata cu propriile limite, cand vedem cum investitiile ni se duc pe apa sambetei, cand, datorita felului de a fi si lipsei de respect cu care i-am tratat pe ceilalti, suntem parasiti de tot si de toti, noi, cei care am crezut ca suntem in stare sa facem ce vrem, cand si cum dorim, ne descoperim fara rost. Si cand pamantul incepe sa ne fuga de sub picioare, clacam, renuntam, si incepem a flirta cu ideea de a ne pune capat zilelor ca ultim gest de suveranitate. Atotputernicia la lucru!

Iata mai jos cateva sugestii care pot fi de mare ajutor cand simtim ca ne apropiem de luarea unor decizii necugetate:

1. Identifica modalitati sanatoase de a rezolva problema lipsei de fericire. In ziua de azi a fi fericit ne este o notiune straina in general. Avem suficiente motive sa fim suparati, enervati, maniosi, nemultumiti, iritati, apasati de greutatile vietii de zi cu zi. Daca nu gasim modalitati sanatoase de a rezolva modul cum privim lucrurile, cu siguranta vom alege modalitati nesanatoase. Si atunci viata ne va fi doar un continuu salt dintr-un viciu in altul.

2. Cu totii avem nevoie de un sistem de referinta care nu se schimba. Traim intr-o lume in continua schimbare, valorile capata iz de relativitate in postmodernism si e foarte simplu sa nu mai stim cine suntem. De aceea e necesar ca din cand in cand sa ne oprim din alergarea noastra pentru a reevalua, pentru a ne gasi din nou Nordul. Fiecare poate indentifica 2-3 lucruri, idei sau persoane care ne ofera acea structura interioara atat de necesara pentru a ne pastra echilibrul si orientarea. Avem nevoie sa nu ne lasam luati de val in iuresul cotidian ci sa verificam intotdeauna daca ne-am pierdut pozitia sau nu.

3. Cel mai pretios cadou pe care ni-l putem face noua insine este sa ne simplificam vietile si sa reducem numarul prioritatilor. Ca romani, ne place sa avem mult, sa adunam cat mai multe lucruri, sa agonisim. Realitatea este ca cu cat avem mai multe, cu atat investim mai mult timp si bani in lucrurile respective. Ar fi excelent daca am reusi sa alegem 2-3 aspecte ale vietii care ne sunt cele mai dragi si renuntand la toate celelalte sa ne investim timpul si banii doar in ele. Numai asa vom avea cele mai mari satisfactii in viata! Si asta poate insemna fericire!

4. Civilizatia ofera omului avantaje incontestabile. Insa ea ii insufla si falsul sentiment ca e atotputernic - ne urcam la volan, punem cheia in contact si calatorim cu viteze pe care propriile picioare nu ne-ar putea ajuta niciodata sa le atingem; intram pe internet si atingand cateva butoane putem comunica verbal si vizual cu prietenii aflati la mii de kilometri departare; urmam cursuri de zbor si urcand la bordul unei masinarii pe care tot omul a inventat-o, zburam la sute de metri deasupra pamantului; daca se intampla sa ne aflam la bordul unei navete spatiale mai aterizam si pe Luna din cand in cand sau cel putin reusim sa facem in asa fel incat Pamantul sa dispara in spatele degetului de la mana. Cine mai e ca noi!

Realitatea e ca nu suntem atotputernici. Una dintre modalitatile prin care putem reevalua cine suntem cu adevarat si de ce suntem in stare este a pastra legatura cu natura. In societatile civilizate omul in general distruge natura pentru a-si putea construi case, fabrici, magazine, etc. Problema e ca civilizatia inseamna reguli pe care toti membrii societatii trebuie sa le respecte. Ingradirea libertatii este pretul platit pentru atotputernicia care ne face sa ne credem cineva. Cu cat depindem mai mult de civilizatie, cu atat ne indepartam mai mult de natura si asta ne costa. Sentimentul libertatii absolute se poate descoperi si trai din plin in contact cu natura. Frugal, sanatos, total!

Sa nu uitam ca Dumnezeu nu i-a pus pe Adam si Eva intr-o vila cu termopane!

Eddie Ciobanu - Majesty.ro

Comments (5)

Name

Email

Title

Comment

smaller | bigger

Add Comment