Majesty

Editorialul de fata este mai scurt - mai intai enuntarea problemei, apoi descrierea ei mai in amanuntime, si in final o intrebare cu iz de explicatie.

Te-ai surprins vreodata in ipostaza de a avea de ales intre doua variante si a nu sti pe care sa o alegi? Si asta nu pentru ca ele sunt foarte apropiate sau prea indepartate una de alta, nu pentru ca ar necesita timp suplimentar de gandire sau vreo calitate, precum experienta, pe care nu ai poseda-o, ci pentru simplul motiv ca NU STII pe care sa o alegi?

Generatia mea a petrecut anii copilariei si adolescentei in mentalitatea comunista in care stiam ce vrem pentru ca ni se spunea ce vrem. Am invatat sa raspundem "DA" si "Prezent" la chemarile "partidului" oricand, oricat de mult ne-ar fi costat, "pentru binele poporului si inaintarea Romaniei spre"...stiti voi ce!

Dupa ce am scapat de comunism in varianta lui declarativ politica, noi, astia care am fost fortati sa spunem DA la toate, am dobandit o oarecare aversiune fata de intregul concept, pe care nu ne-am sinchisit sa ne-o exprimam oricand, oricat de mult ne-ar costa, NUul devenindu-ne caracteristica intrinseca. Nu ezitam sa spunem NU, oricat de mult i-ar afecta pe ceilalti, cand NU vrem, NU ne place, Nu suntem de acord, NU suntem multumiti.

Problema e ca in felul acesta stim ce NU vrem, insa NU STIM ce vrem! Stim ce nu ne place, insa nu stim ce ne place! Suntem critici buni, insa nu cream mare lucru pentru altii sa ne critice la randul lor! Stim sa refuzam, insa oferim prea putin!

Este oare posibil ca de fapt realitatea sa fie alta - ca totusi sa stim ce vrem, sa stim ce ne place insa ceea ce ne dorim sa se gaseasca in zone interzise?

 

Eddie Ciobanu - Majesty.ro