Majesty

Deşi cunosc acest proverb de mult, niciodata nu m-am gândit cât de adânci pot fi implicaţiile lui…până într-o zi, de fapt într-o seara. Atunci când a sunat telefonul şi am primit o veste pe care mi-aş fi dorit sa nu o aud vreodată. A sunat cam aşa: Krisztina (sora mai mică) e în comă… Eu eram pe atunci în Mangalia, iar accidentul avusese loc în Bucureşti (a fost călcată de o maşină pe trecerea de pietoni). Doar cei care au trecut pe aici pot înţelege ceva din ce am simţit eu…
Dimineaţa am plecat spre Bucureşti şi tot drumul am sperat să ajung la timp ca să o văd şi să o ţin de mână. A fost cel mai lung drum făcut vreodată. Am ajuns într-un final în Bucureşti şi eram la vreo 5 minute depărtare de spital, când am mai primit un telefon. Era mama. A zis doar atât: ai ajuns prea târziu…
Vaţi gândit vreodată dacă aţi lăsat ceva nefăcut azi, dacă e cineva căruia nu i-aţi cerut iertare sau nu i-aţi spus ce simţiţi… lucruri simple pe care tot le amânăm şi ne împăcăm cu gândul că le vom face mâine…  Dar mâine s-ar putea să nu mai vină niciodată şi atunci regretele noastre nu vor mai avea nici o valoare. Ne va rămâne doar un gol în suflet şi poate o lecţie învăţată.
Deci, nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!

Roberta Kocsis - Majesty.ro