Vineri Propoziția completă este:
”Întărește ce rămâne” (Apocalipsa 3,2). Ideea dezvoltată în acest articol este secundară mesajului principal din text adresat Bisericii din Sardes și Bisericii creștine din timpul Reformațiunii. Totuși încurajarea de a concentra atenția asupra a ceea ce este mai durabil se găsește chiar la suprafața propoziției citate fragmentar. Interesul câștigat de unele obiective este direct proporțional cu cheltuiala următoare de timp, energie și uneori, bani. Avem o singură viață de trăit și este păcat să o risipim. Regretele de mai târziu nu mai adăugă nimic la durata vieții. Ocaziile următoare nu sunt niciodată identice cu cele care le-au precedat, Paguba investirii nechibzuite în ceea ce nu rămâne este absolută.
Toți oamenii au nevoie să alerge după bunuri trecătoare, urgente, cum ar fi hrana, adăpostul și sănătatea. Ne referim acum la planuri care trec dincolo de nevoile zilnice.
Banii au forța lor de atracție. Rolul lor important este recunoscut și de Cuvântul lui Dumnezeu, care pune în discuție atât modul de a-i obține, cât și utilizarea lor. Ne interesează acum garanția stabilității lor. Răspunsul este scurt și unanim: Nu există o asemenea garanție. Averile și-au schimbat stăpânii, uneori peste noapte, unele au fost așa bine ascunse că n-au fost niciodată descoperite. Puternicii țărilor, pirații și hoții ordinari s-au înfruptat din ele. Puțini oameni ajung să se îmbogățească. Apoi aceștia sunt terorizați de frica de pierderi, sau de a fi atacați. Se izolează și iau tot felul de măsuri de pază și de siguranță. Prin acestea dau mărturie că se tem de ce se poate întâmpla. Împăratul Solomon, care făcuse argintul comun ca pietrele din Ierusalim, numește alergarea după bogăție “deșertăciune și goană după vânt”. El scrie că averea face aripi și zboară.
Puterea asupra altora atrage pe unii ca un magnet vrăjit. Câțiva au apucat-o. Dar crimele și nedreptățile comise de aceștia stau mărturie de frica lor de a fi dați la o parte. Această frică era justificată. Alții puteau face ce făcuseră și ei ca să ajungă acolo. Puterea nu este niciodată asigurată.
Faima, renumele este un alt idol al tuturor timpurilor. Constructorii Turnului Babel au vrut să-și facă “un nume”. Numele lor s-a uitat de atunci. Numele operei lor, niciodată terminată, a rămas ca simbol al răzvrătirii împotriva lui Dumnezeuși al confuziei care i-a dat naștere. Clădirea renumelui este o formă între altele de deșertăciune.
În fine, căutarea plăcerilor este cea mai recunoscută formă de inutilitate. Vorbim de obiectivul de a trăi în plăceri condamnabile. Biblia le numește “plăcerile de o clipă ale păcatului” (Evrei 11,26).
Întrebarea majoră este: De ce aleargă oamenii cu disperare după aceste obiective pe care le știu că sunt trecătoare?
Ei contează numai pe această viață, “fără nădejde și fără Dumnezeu în lume” (Efeseni 2,12). Conștienți de scurtimea vieții, unii ajung obsedați de ținta pe care și-o pun.
Al doilea răspuns este derivat din primul. Oamenii nu cunosc ceva mai bun. Domnul Hristos zice femeii samaritence: “Dacă ai fi cunoscut tu Darul lui Dumnezeu …” (Ioam 4,10).
Se poate ridica o întrebare suplimentară: Cum ne explicăm alergarea după aceste obiective efemere a unora care au cunoscut ceva mai bun? Balaam era un prooroc, care cunoscuse ceva incomparabil mai valoros și mai durabil de cât recompensa promisă de regele Moabului. Iuda, trădătorul, cunoscuse personal tot ce este mai scump și mai durabil, pe Domnul Însuși. Cum de l-au atras niște arginți?
Răspunsul se află ascuns în natura misterioasă a păcatului. Când i se dă acces, păcatul produce rapid niște modificări de mentalitate pe care niciun Tratat de Psihologie nu le poate descrie.
Cum se explică lupta pentru putere în Biserică? La fel de greu. Evident este în acest caz amestecul încercat de a sluji la doi stăpâni. Unul este cauza lui Dumnezeu și celălalt este firea veche, nerenăscută.
(va urma)
Titus Cazan - Majesty.ro
Set as favorite
Hits: 196
Comments (4)
I
written by maria, 16 martie, 2010
written by maria, 16 martie, 2010
Raspunsul la modul gresit in care intelegem viata si beneficiile ei, este acela ca noi Il percepem gresit pe Dumnezeu.Religia se identifica cu hedonismul, iar puterea banului isi face simtita prezenta mai ales, in religie.Unii isi imagineaza o viata dupa moarte, crestini fiind, nu coordonata de Dumnezeu,ci coordonata de ei insisi si de puterea banului.Aceasta mentalitate deficitara si absurda ,creaza un elitism chiar si in imaginatia lor funesta, pentru ca cei saraci,nu pot avea de mancare si de imbracat nici macar in lumea dumnezeului lor,o lume a formelor purtate de vantul unui paganism platonic.
-
- +0
-
-
II
written by maria, 16 martie, 2010
written by maria, 16 martie, 2010
In ceea ce priveste biserica care zice ca respecta legea si marturia in Isus Hristos,puterea banului e si mai evidenta, iar situatia cu adevarat dramatica.Biserica a devenit un spectacol de teatru, in care majoritatea isi etaleaza hainele de firma, si masinile de lux,iar piesa e buna atat timp cat dezvolta o retorica care sa unga sufletul mandru in cunoasterea lui, si care sa aduca o crestere spirituala de un hedonism pervers.
Oamenii de jos, copiii strazii, sunt buni ca material de propaganda, si obiecte de manevra pentru cei care se agita pe la amvon pentru a-si glorifica propria marinimie.
Oamenii de jos, copiii strazii, sunt buni ca material de propaganda, si obiecte de manevra pentru cei care se agita pe la amvon pentru a-si glorifica propria marinimie.
-
- +0
-
-
III
written by maria, 16 martie, 2010
written by maria, 16 martie, 2010
Problema pacatului care mutileaza suflete ,exista, insa el, pacatul, nu o sa fie niciodata constientizat atat timp cat dumnezeul nostru e cel care il avem in mintea noastra si in eul nostru ,si nu cel adevarat.
Lectiunile de sabat au devenit simple lecturi, si moduri de a ne etala stiinta, insa o stiinta a mintii noastre deformate de mandrie.Cuvintele curg ca mierea, insa ceea ce se petrece dincolo de cuvinte, realitatea cuvintelor exprimate in practica noastra,e o necunoscuta,pentru ca intre ceea ce spunem si ceea ce facem e o diferenta uriasa.
Lectiunile de sabat au devenit simple lecturi, si moduri de a ne etala stiinta, insa o stiinta a mintii noastre deformate de mandrie.Cuvintele curg ca mierea, insa ceea ce se petrece dincolo de cuvinte, realitatea cuvintelor exprimate in practica noastra,e o necunoscuta,pentru ca intre ceea ce spunem si ceea ce facem e o diferenta uriasa.
-
- +0
-
-
IV
written by maria, 16 martie, 2010
written by maria, 16 martie, 2010
De ce umblam dupa lucruri efemere?
Pentru ca dumnezeul la care ne inchinam e efemer.Atat timp, cat imaginea despre Dumnezeu,e deformata, noi nu vom putea intelege drumul catre desavarsire.Traim o desavarsire a noastra, bazata pe legea Lui Dumnezeu, insa o lege tinuta cu un scop egoist.De fapt,legea e tinuta cu vorba, pentru ca porunca cea mai importanta lasata de Isus, ca mostenire pentru ucenicii sai, si anume "iubiti-va intre voi",lipseste.Iubirea dezinteresata lipseste.Uitam sa privim la Cel care atarnat pe cruce,isi ofera Sangele sau pentru spalarea pacatelor,si Trupul Sau spre biruinta asupra pacatului.El e Fiul Celui Prea Inalt.Prin El privim sa viata, si atunci vom intelege existenta.
Pentru ca dumnezeul la care ne inchinam e efemer.Atat timp, cat imaginea despre Dumnezeu,e deformata, noi nu vom putea intelege drumul catre desavarsire.Traim o desavarsire a noastra, bazata pe legea Lui Dumnezeu, insa o lege tinuta cu un scop egoist.De fapt,legea e tinuta cu vorba, pentru ca porunca cea mai importanta lasata de Isus, ca mostenire pentru ucenicii sai, si anume "iubiti-va intre voi",lipseste.Iubirea dezinteresata lipseste.Uitam sa privim la Cel care atarnat pe cruce,isi ofera Sangele sau pentru spalarea pacatelor,si Trupul Sau spre biruinta asupra pacatului.El e Fiul Celui Prea Inalt.Prin El privim sa viata, si atunci vom intelege existenta.
-
- +0
-
-
Write comment
