Majesty

Un sens particular al noțiunii. În sensul larg, intelectualii sunt oamenii cu pregătire temeinică de specialitate, în diferite domenii. În ordine alfabetică putem cita arta, filozofia, știința, tehnica, teologia. Cu tot respectul pentru toți intelectualii, am atras atenția asupra unui grup mai restrâns dintre dânșii. Este vorba de persoane a căror intelectualitate include o componentă moral-spiritulă. Aceștia se dovedesc că au o viziune mai clară a lumii și a vieții și  și-au definit poziția în curentul gândirii contemporane. Trimiterile la literatură și religie decurg de aici. I-am putea numi intelectuali creștini.

Hrana minții.

Omul este o ființă complexă. Pregătirea pentru viață pretinde o dezvoltare echilibrată, armonioasă a fizicului, intelectului și spiritualității.

Ceea ce privim, ascultăm sau citim devine materie primă pe care subconștientul creierului nostru o prelucrează. Cu cât o operă este mai reușită artistic, cu atât impresia pe care o lasă este mai puternică. Acesta este și criteriul evaluării literaturii beletristice. Prelungite, sau repetate, expunerile la aceste influențe produc efecte vizibile asupra mentalității și caracterului ascultătorului sau cititorului. Nu există imunitate naturală pentru expunerea la aceste influențe. Acesta este un motiv serios pentru susținerea principiului alegerii cărților pe care le citim.

Unele cărți “răspândesc semințele scepticismului, infidelității și ateismului”. Am ales un exemplu mărunt pentru franchețea titlului său: Poezia “Moartea unei amante” de Al. Odobescu (1853). Păcatul este descris ca fiind plăcut și permis.

Familiarizarea mentală cu păcatul - fie el imoralitate sau necredință - este periculos de apropiată de cădere. Celor care iubesc neprihănirea le este frică de ea. Lipsite de componenta moral-spirituală, lucrările produse de imaginația scriitorilor nu pregătesc pe cititor pentru datoriile zilnice, nici pentru lupta credinței. Atracția către temele spirituale slăbește. Gustul pentru Cuvântul lui Dumnezeu se pierde. Temele veșniiciei devin neinteresante.

Supun judecății cititprului puțin din experiența mea. Eram mai atras de satiră decât de povestiri sentimentale. Ceea ce m-a reținut să citesc și probabil să scriu literatură satirică a fost gândul că mi-aș umple mintea cu rele. Am crezut că din această hrană a minții nu poate ieși ceva bun, ba că ea mă poate otrăvi și pe mine. Un critic literar a numit opera lui Caragiale "batjocură drăcească". Am găsit în Cuvântul lui Dumnezeu următoarea intervenție: “Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura? … Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele. Iată că voi turna duhul Meu peste voi” (Proverbe 1,22.23). Răspunsul satiric al unor minți și Duhul lui Dumnezeu apar aici că se elimină unul pe altul. Am luat pentru mine acest sfat. Fără vreo hotărâre în acest sens, constat că despre aceste versete din Biblie nu am predicat niciodată.

O bogăție puțin explorată. Nu apreciez mediocritatea. Educarea este o datorie față de noi înșine, de semeni și de Dumnezeu. Sursele de îmbogățire a vocabularului sunt multiple. Beletristica este doar una dintre ele.

Literatura este de mai multe feluri. În termeni spirituali vorbind, există cărți bune și cărți rele. Nimeni nu se căsătorește cu cineva numai pentru că persoana aceea este îmbrăcată frumos.

Este regretabilă cunoașterea atât de redusă a capacității uriașe a Bibliei de a produce intelectualitatea.

Cuvântul lui Dumnezeu este sursa inegalabilă a intelectualității veritabile. Prin Cuvântul lui Dumnezeu înțeleg Biblia, în primul rând, dar nu numai Biblia. Dumnezeu are multe căi de a Se revela. Orice mijloc adiițional folosit de Dumnezu trebuie măsurat cu Biblia.

Rezerva unora față de Biblie și de predică poate fi parțial explicată prin slaba reprezentare a textului biblic. Apostolul Pavel se plângea că în timpul lui, deci în primul secol al existenței Bisericii creștine, majoritatea celor care predicau stricau Cuvântul lui Dumnezeu (II Corinteni 2,17). Această realitate tristă însă nu justifică respingerea revelației. Dumnezeu Și-a rezervat dreptul și mijloacele de a Se adresa direct conștiințelor oamenilor. El face această lucrare tot timpul.

Biblia este puțin prețuită ca mijloc de dezvoltare a intelectualității din cauza necunoașterii ei. Limbajul ei nepretențios, stilurile diverse folosite și părțile neînțelese din ea au fost folosite ca să se creeze și să fie alimentată prejudecata amintită. Eroarea și consecințele ei negative sunt incalculabile.

Ficțiunea, populează universul nostru interior cu personaje păcătoase și care nu caută pe Dumnezeu. Multe din actele lor merită dezaprobare, chiar dispreț. Prezența lor întreținută în minte nu favorizează o dezvoltare sănătoasă a gândirii. În spatele vocabularului bogat și a expresiei frumoase se află o minte slabă, incapabilă să se opună răului. Puterea de a birui păcatul se află în cuvintele aparent simple ale Bibliei. “Cuvintele pe care vi le-am spus Eu”, zicea Domnul Hristos, “sunt duh și viață” (Ioan 6,63).

 

 

Titus Cazan - Majesty.ro