Majesty

Grecia, Spania si Italia ingheata salariile bugetarilor. O atentie deosebita se acorda cheltuielilor cu salariile angajatilor din sectorul public deoarece acestea reprezinta o pondere importanta din cheltuielile publice. Potrivit FMI, in cazul Greciei 75% din platile bugetare sunt reprezentate de salarii si beneficii sociale. Astfel, in cel mai indraznet plan de a reduce deficitul bugetar, (cu aproximativ 5 procente din PIB intr-un an, de la 13,6% in anul 2009 pana la 8,1% in 2010), Grecia a implementat inghetarea salariilor in sectorul public pentru urmatorii patru ani si eliminarea bonusurilor platite sub forma a doua salarii suplimentare pentru cei ce castiga mai mult de 3000 euro pe luna.
Spania, a patra economie ca marime din zona euro (dupa Germania, Franta si Italia), a inregistrat anul trecut un deficit bugetar de 11,2 procente din PIB. In incercarea de a reduce acest deficit pana la 6% din PIB in 2011, salariilor angajatilor din sectorul public au fost micsorate cu 5% incepand cu luna iunie a anului acesta, urmanand sa ramana la acelasi nivel si anul urmator.
Inghetarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor a fost implementata si in Italia pentru urmatorii trei ani cu scopul a reduce deficitul bugetar de la 5,3% pana la 2,7% din PIB pana in 2012. De asemenea, executivul din Italia intentioneaza sa inlocuiasca doar 20% dintre angajatii din sectorul public care ies la pensie.

Majorarea varstei de pensionare in Spania, Franta, Italia si Grecia

Fenomenul de imbatranire a populatiei cu care se confrunta Europa duce la cresterea cheltuielilor cu pensiile iar pentru a corecta aceasta majorare este luata in considerare cresterea varstei minime de pensionare. Astfel, Spania ia in calcul majorarea graduala a varstei minime de pensionare de la 65 pana la 67 de ani deoarece, potrivit previziunilor Comisiei Europene, numarul angajatilor care muncesc pentru a sustine un pensionar va scadea de la 4 la 1,7 pana in 2060. O masura similara urmeaza sa fie adoptata si in Franta, incepand cu anul 2018 un angajat va putea iesi la pensie la 62 de ani fata de 60 de ani in prezent. O masura similara, dar la o scara mai redusa a fost implementata in Italia, varsta minima de pensionare urmand sa creasca intre trei si sase luni pentru cei care ajung la varsta de pensionare de 61 de ani in 2011, alte masuri in acest sens fiind amanate pentru anul 2015.
Grecia a adoptat o reforma a sistemului de pensii ce presupune inghetarea nivelului pensiilor pana in 2012, majorarea varstei de pensionare la femei de la 60 la 65 de ani la fel ca in cazul barbatilor. Perioada minima de cotizatie la sistemul de pensii a fost de asemenea crescuta de la 35-37 de ani la 40, descurajandu-se astfel pensionarea anticipata.

Masuri de austeritate si in Romania

Pentru a impiedica o adancire a deficitului bugetar in 2010, Guvernul Romaniei a decis sa reduca salariile bugetarilor cu 25%. Deficitul bugetar reprezinta valoarea cu care cheltuielile bugetare depasesc veniturile. Aceasta diferenta trebuie finantata, iar un deficit bugetar de proportii este ingrijorator deoarece finantarea acestuia restrange accesul la credite al sectorului privat, adesea incetinind activitatea economica. Masurile de reducere a dezechilibrului bugetar sunt de obicei dureroase, fiind adesea concentrate in jurul majorarii taxelor sau limitarii cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste modificari vor afecta si salariul mediu pe economie. De asemena, Guvernul Romaniei a luat o alta masura menita sa colecteze banii care lipsesc de la buget – cresterea TVA.
Dupa standardele Eurostat deficitul bugetar al Romaniei din 2009 a fost de 8,3% din PIB, o valoare mult superioara pragului de 3% din PIB, unul dintre criteriile ce trebuie indeplinite pentru adoptarea monedei europene.
Si alte tari din zona euro ce se confrunta cu nivele ale deficitelor bugetare semnificativ mai mari decat media Uniunii Europene de 6,8% din PIB au adoptat masuri de austeritate fiscala.
Desi situatia acestor tarilor este diferita, cele mai comune masuri de reducere a cheltuielilor se refera la reforme ale sistemelor de pensii si diminuarea cheltuielilor cu salariile si a celor cu investitiile.

Ramane de vazut daca aceste masuri alaturi de majorare, precum cresterea TVA si scaderea salariului se vor dovedi eficiente si daca tintele de deficit impuse vor fi atinse. Daca analizam cazul Greciei care s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la 2,6% din PIB pana in 2014, un raport publicat de Centre for European Policy Studies arata ca aceasta tara a mai reusit o reforma similara intre anii 1989-1994, insa 84% din ajustare s-a datorat majorarii veniturilor bugetare. Adesea, acest tip de masura este preferat deoarece impactul masurii de austeritate nu este concentrat asupra unei singure categorii sociale cum se intampla in cazul unei reducerii de pensii sau salarii din sectorul public.

sursa:ezonimics.ing.ro