Românii lucrează din ce în ce mai mult peste program. Volumul crescut de muncă în urma concedierilor şi nevoia unui ban în plus la salariu sunt numai câteva dintre cauzele care îi determină pe angajaţi să rămână la serviciu peste norma de lucru prevăzută în contractul de muncă pe care l-au semnat.
Epuizarea a sfârşit-o, Raluca fiind găsită fără suflare cu un maldăr de dosare în braţe.
De aceeaşi soartă a avut parte şi Laura Damian, angajată a aceleiaşi companii, care, din cauza oboselii excesive, a adormit la volan în timp ce se deplasa de la un client la altul.
La începutul acestui an, o asistentă medicală de la Spitalul CFR din Iaşi a murit tot din cauza epuizării. La cei 31 de ani ai săi, femeia se împărţea între serviciu
şi cursurile de la facultatea de Medicină. Stresul şi oboseala peste măsură au făcut ca inima ei să cedeze.
Lista neagră a celor răpuşi de epuizare continuă cu Mihaela Truţă, şefa de personal de la Filatura de bumbac din Abrud, Alba. Femeia lucra în fabrica respectivă de 27 de ani, iar stresul de la serviciu şi programul prelungit au făcut-o ca vineri să îşi pună capăt zilelor.
Din mărturiile soţului şi ale colegilor reiese că femeia a avut intenţia de a demisiona, dar, de fiecare dată când a fost pe punctul de a lua decizia, s-a răzgândit, motivând că nu-şi putea lăsa colegele de izbelişte în vâltoarea conflictului cu şefii. Potrivit reprezentanţilor ITM Alba, firma patronată de nişte oameni de afaceri italieni este binecunoscută pentru neregulile privind legislaţia muncii.
Capul plecat, serviciu sigur
Una dintre cauzele care stau la originea unor asemenea tragedii, spune medicul psiholog Matei Georgescu, este nevoia individului de a se conforma idealului şi incapacitatea acestuia de a se adapta flexibil acestui ideal. Oamenii vor să atingă perfecţiunea şi mulţi dintre ei sunt incapabili să înţeleagă că, prin însăşi definiţia lui, idealul este intangibil.
La aceasta se adaugă, conform medicului Georgescu, un context educativ inflexibil, care nu i-a permis individului să facă un compromis, astfel încât să nu se ajungă la un asemenea final. Prin urmare, prea puţini sunt angajaţii care ştiu să spună "nu" suprasolicitării psihice şi fizice de la birou, şi tot mai mulţi sunt şefii care acţionează conform principiului "Faci, pentru că aşa vrea muşchii mei". Astfel, se ajunge ca în rândul angajaţilor să se creeze o situaţie tensionată, iar aceştia, din teamă şi automatism, să se conformeze normelor organizatorice, fără a avea posibilitatea de a riposta.
Codul muncii, cu neprofesionişti
Potrivit Codului muncii, timpul de lucru pentru salariaţii de peste 18 ani angajaţi cu normă întreagă este de 8 ore pe zi, resectiv 40 de ore pe săptămână. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.
În ceea ce priveşte orele suplimenatare, media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 3 luni calendaristice, nu trebuie să depăşească 48 de ore pe săptămână.
Din nefericire, însă, adaugă doctorul Georgescu, există încă numeroase companii unde cei care se ocupă de resursele umane sunt neprofesionişti, non-psihologi. Astfel se ajunge ca, managementul distructiv, efect al lipsei de profesionalism, precum predispoziţia fizică şi psihică a persoanei, să genereze astfel de tragedii.
Labili psihic şi fizic
Cei care ajung să se sinucidă din cauza stresului de la serviciu şi a programului prelungit, sau care clachează fizic din aceleaşi motive prezintă, cu siguranţă, anumite vulnerabilităţi cardio-vasculare sau psihice. Anxioşi şi cu un organism
slăbit, aceşti indivizi ajung să recurgă chiar la gesturi extreme, este de părere psihologul Radu Mihailescu.
Sursa: Evenimentul zilei
Set as favorite
Hits: 483
Comments (0)
Write comment
