Majesty

Banii de plastic sunt tot mai des folositi si in Romania. Aceasta face din carduri tinta preferata a hotilor.
Cand Roxana Hoarca a iesit pe usa casei, grabindu-se spre taxiul care avea s-o duca la serviciu, in luna august a acestui an, nici nu banuia ca aceasta cursa o va costa, in cele din urma, mult mai mult decat facea. In fapt, de sute de ori mai mult. Tanara de 28 de ani, inspector de resurse umane la o mare companie din Bucuresti, avea masina in service in ziua aceea, drept pentru care a fost nevoita sa apeleze la serviciile unui taxi.

Pe drum insa, a realizat ca nu dispune de bani cash pentru a plati cursa. A decis sa opreasca la bancomatul unei banci, pentru a extrage bani de pe cardul de debit pe care-si primea lunar salariul. Roxana a retras cateva sute de lei, asezand banii in geanta, se-parat de portofel, si a plecat mai departe catre serviciu, cu taxiul.

Abia in jurul pranzului, pe cand se afla deja la birou, a constatat, cu surprindere, ca-i lipsea portofelul. Cu tot cu card. "Am sunat imediat la banca si am cerut sa-mi prezinte situatia contului", povesteste Roxana. Nu mica i-a fost mirarea cand a constatat ca balanta acestuia e pe zero, in conditiile in care avea 2.500 de lei, cu tot cu descoperirea de cont de care dispunea pe acest card. "Pe extrasul de cont apareau, intr-o ora si un sfert, nu mai putin de patru extrageri de la diferite bancomate, din care unul tocmai din Oradea (oras aflat la aproape 600 de kilometri distanta - n.a.). E greu de descris revolta pe care am simtit-o in mine. Cineva imi furase cardul si banii!", a spus Roxana.

Si nu oricum. Cardul ei de debit fusese nu doar furat, odata cu portofelul, ci si clonat, dupa comiterea sustragerii.  In cele mai multe cazuri, se pare ca hotii ajung sa transfere informatiile de pe cardul sustras catre alte locatii, astfel incat "colegii lor" sa poata realiza un duplicat fals (clona - n.a.) si sa extraga sume de bani din bancomate aflate la sute de kilometri distanta.

In ultimii cinci ani, "banii de plastic" au inceput sa cucereasca din ce in ce mai mult spatiu in portofelele romanilor, tara noastra fiind de altfel unul dintre statele europene cu cea mai mare crestere a numarului de carduri, dar si a valorii tranzactionate cu acest instrument de plata modern - peste 80% fata de anul trecut, conform datelor Bancii Nationale. Aceeasi statistica arata ca, la jumatatea acestui an, erau in circulatie peste 12,8 milioane de carduri. Dintre acestea, mai bine de 10 milioane sunt carduri de debit, iar mai bine de 75% din plati se fac dintr-un cont de debit, fata de 20% din cazuri cand se foloseste un cont de credit.
Anca Hasegan, responsabil comunicare Raiffeisen Bank, sustine ca, in prezent, se inregistreaza o crestere treptata a gradului de utilizare a cardurilor pentru plati la comercianti in comparatie cu utilizarea pentru retrageri numerar. "Valoarea medie a unei tranzactii la comercianti este de circa 150 de lei, atat in cazul cardurilor de debit, cat si pentru cele de credit", declara Anca Hasegan. Altfel spus, romanilor a inceput sa le placa sa mearga la shopping cu banii de plastic.

Hotii nu lovesc la intamplare

In acest context, cardurile au devenit tinta preferata a hotilor, iar acestia lovesc rapid si nu o fac la intamplare. La inceputul lunii mai a acestui an, peste 100.000 de clienti ai unei banci, dintre care 1.500 de politisti, dar si procurori sau deputati, s-au trezit cu cardurile de salarii  blocate dupa ce banca a primit zeci de reclamatii privind retrageri neautorizate din conturile de card. "Putem spune cu certitudine ca s-au folosit clone ale cardurilor", au declarat atunci anchetatorii.

Cea mai mare parte a extragerilor s-a facut la bancomate din Bulgaria, intr-o singura zi, ceea ce a si atras atentia reprezentantilor bancii, care, in numai cateva ore, au restrictionat toate cardurile de tipul respectiv. Valoarea totala a fraudei s-a ridicat la aproximativ 300.000 de euro. Cercetarile efectuate de politisti ulterior si prezentate de presa au scos la iveala faptul ca mai multe grupari mafiote au pus mana prin diverse metode ilicite pe datele confidentiale ale clientilor bancii, folosindu-le pentru a crea clone ale cardurilor pe plastice similare aduse din Asia.

Din pacate, putine lucruri se pot face pentru ca cineva sa previna astfel de furturi. Dar acestea pot fi evitate de fiecare dintre noi, daca folosim mai atent cardul si daca avem grija cum il folosim si, mai ales, unde-l pastram.

In vara anului 2006, Elena Matei, din Targoviste, se afla intr-un club de noapte, cand, intr-un moment de neatentie, cineva i-a furat poseta pe care o lasase pe masa la care se afla impreuna cu niste prieteni. In mai putin doua ore, hotii i-au folosit cardul de debit pe care il avea in poseta la POS-ul unui magazin dintr-un mare centru comercial, dupa cum avea sa afle ulterior de pe extrasul de cont. Acest lucru e posibil din cauza ca magazinele care nu mai solicita si introducerea codului de protectie al cardului (PIN), atunci cand clientii cumpara un produs, s-au inmultit. Paradoxal, aceasta masura a fost perceputa ca un progres tehnologic, ca un avantaj pentru sprijinirea clientilor cu card. In timp, se dovedeste ca tocmai acest lucru le poate goli fraudulos cardurile.

Tanara de 27 de ani, care era pe atunci functionara in cadrul bancii emitente, a reusit abia la prima ora a diminetii sa-si suspende cardul. "Nu exista pe atunci serviciul non-stop de asistenta carduri, asa cum e acum, drept pentru care hotii au facut cumparaturi nestingheriti. Am avut noroc insa ca n-au cheltuit decat 100 de lei din descoperirea de 1.500 de lei pe care o aveam atasata contului de card", spune Elena Matei, care lucreaza acum ca ofiter intr-o companie de asigurari.

Nu uita de garantii

Planuindu-si o binemeritata vacanta in strainatate, Radu Barza, din Sibiu, si-a rezervat, in urma cu trei luni, pe internet doua bilete de avion pentru care a achitat aproximativ 1.000 de lei, plata fiind facuta online prin intermediul cardului sau.

Doua zile mai tarziu, tanarul de 21 de ani, specialist in vanzari de publicitate, a plecat apoi in oras pentru a-si face cumparaturile de vacanta. Intr-unul dintre magazine, Radu s-a trezit ca nu poate sa cumpere o geanta de voiaj de 200 de lei, cardul sau fiind refuzat la plata, pe motiv ca fondurile sunt insuficiente. "E imposibil, va asigur ca sunt suficienti bani, doamna!", i-a spus vanzatoarei, stiind ca mai dispunea de cel putin 1.000 de lei pe card. Aceasta a verificat din nou, insa rezultatul a fost identic: "Fonduri insuficiente".

Contrariat, Radu a fugit pana la primul bancomat care i-a iesit in cale pentru a-si verifica soldul. A constatat cu stupoare ca-i lipsesc 1.000 de lei (n.a. - aproximativ 280 de euro) din fondurile de care dispunea in contul de card. A sunat imediat la banca pentru a afla ce se intampla. "Stiam ca in contul meu se aflau initial aproximativ 2.000 de lei. In momentul in care am facut plata pe internet, banca mi-a rezervat suma de 1.000 de lei pentru biletele de avion. Mai tarziu, cand compania a emis factura pentru cele doua bilete de avion, banca n-a mai facut plata din banii rezervati, ci direct din cont", marturiseste Radu.

El spune ca, practic, a platit de doua ori biletele de avion, iar suma ramasa "in asteptare" n-a mai fost disponibila in contul curent. Situatia s-a rezolvat doua zile mai tarziu, timp in care Radu Barza a fost privat de banii sai printr-o metoda care poate parea surprinzatoare.
Cu toate acestea, oprirea unei garantii suplimentare pe card, in suma similara cu cea care urmeaza sa fie achitata, reprezinta o metoda tot mai des folosita de comerciantii online si bancile din spatele lor pentru a se asigura ca veti plati, pana la final, serviciile comandate. Fii foarte atent cand citesti, la finalul fiecarei luni, extrasele contului de card!

Poti contesta tranzactiile suspecte

Daca ai suspiciuni ca s-a efectuat o tranzactie cu cardul pe care nu ai autorizat-o, trebuie sa suni imediat la banca pentru a solicita blocarea acesteia, cele mai multe dintre banci dispunand acum de un serviciu telefonic non-stop in acest sens. "Ulterior apelului, orice tranzactie neautorizata de client va fi suportata de banca", afirma consultantul financiar, Alexandra Popa, de la Conso Media Group. Potrivit acesteia, o serie de institutii emitente ofera si un serviciu suplimentar pentru a reduce riscul de pierdere. Clientii pot fi notificati in timp real, prin SMS, de fiecare data cand sistemul bancii primeste un ordin de debitare a contului de card. Astfel, clientul poate reactiona imediat, solicitand blocarea cardului.

Bancile nu percep taxe sau comisioane pentru blocarea cardului de credit declarat de catre client pierdut sau furat, dar o fac atunci cand acesta e unul de debit. "Taxele difera in functie de cheltuielile efectuate de banca. Pentru cardurile Visa Electron si Maestro emitente persoanelor fi-zice, aceasta taxa e de 5 lei", spune Anca Hasegan.

Pe de alta parte, clientul are dreptul sa refuze la plata orice operatiune reclamata ca neefectuata, intr-un termen ce depinde de banca, dar care variaza intre 40 si 60 de zile de la data  depunerii contestatiei.

Foloseste carduri inteligente cu cip

Dupa ce a fost jefuita, Elena Matei a decis sa foloseasca numai carduri cu cip, in detrimentul celor clasice, cu  banda magnetica. Intitulate carduri inteligente, acestea au un cip incorporat, cu capacitate de stocare suficienta pentru a oferi noi servicii de securitate sporita, dar si noi optiuni de plata. "Spre deosebire de banda magnetica, despre care s-a dovedit ca e usor de copiat, cipul contine aceeasi informatie, dar criptata prin algoritmi mult mai complicati, ceea ce face, teoretic, copierea imposibila. In plus, cardul cu cip poate servi si pentru plati de mica valoare prin simpla trecere a instrumentului prin dreptul unui cititor electronic (plati contactless - n.a.). Asemenea optiuni vor fi introduse in curand si in Romania", afirma Alexandra Popa.

Plata printr-un card cu cip presupune in mod obligatoriu introducerea PIN-ului, sustine expertul, fara insa a solicita si semnarea chitantei de catre detinatori, in cazul cumparaturilor la comercianti. Totodata, legislatia europeana prevede, din 2005, ca, daca un card cu cip este folosit la un comerciant al carui POS nu recunoaste cipul, orice frauda aparuta cade in sarcina comerciantului, acelasi lucru fiind valabil si in cazul bancomatelor bancare.

Din pacate, la sfarsitul anului trecut, doar 17,5% din bancomatele din Romania respectau, potrivit Conso Media Group, standardul EMV (Europay Mastercard Visa), prin care sunt recunoscute cardurile cu cip, iar in prezent doar patru banci emit astfel de instrumente de plata.

In Marea Britanie sau Franta, spre exemplu, gradul de implementare a ajuns la 100%, pe cand in Cehia sau Slovacia procentul depaseste 98%.

Datele furnizate de European ATM Security Team arata ca, in 2007, totalul fraudelor la bancomatele din Europa s-a ridicat la 439 de milioane de euro, cele mai multe dintre acestea inregistrandu-se in tarile care nu au implementata noua tehnologie a cardului cu cip.

Fii cu ochii in patru pe internet

Sa presupunem ca vrei sa cumperi un DVD player de 100 de lei de la un magazin online pe Internet. Aparatul nu ajunge niciodata si nu mai dai de urma cumparatorului. "Clientul isi va recupera banii cu certitudine", ne asigura Anca Hasegan. Singurul lucru pe care trebuie sa-l faca posesorul cardului este sa se adreseze bancii emitente si sa depuna o contestatie in care sa mentioneze ca nu a primit produsul comandat. "Mai departe, banca va actiona in numele lui si va intreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea banilor", spune Hasegan. In cazul in care clientul are dreptate, banca emitenta are obligatia de a alimenta contul clientului cu valoarea tranzactiei contestate.

Acest lucru e posibil datorita faptului ca activitatea comerciala pe internet se desfasoara, de fapt, tot prin sistemul bancar. "Pentru a-si desfasura activitatea, un comerciant online are nevoie de o banca in spate, iar 90% din bancile romanesti le-au impus drept conditie contractuala standardul de securitate 3DSecure, care reduce semnificativ posibilitatea unei fraude", ne explica Vasile Iurevici-Hussak, managerul Romcard, una dintre cele mai importante companii din Romania in furnizarea de servicii pe tranzactii cu carduri bancare.

Standardul de securitate 3DSecure permite numai tranzactii in care cumparatorul trebuie sa se autentifice, cu user si parola, sistemul verificand ulterior si datele cardului, si ale contului de client. "Practic, tranzactia se va desfasura intre doua banci, cea a clientului si cea a comerciantului. In cazul unor probleme, disputa se poate transa foarte rapid", spune Hussak.

Exista si magazine online care nu sunt inrolate acestor standarde de securitate si in care tranzactiile comerciale se desfasoara pe riscul clientului, banca neasumandu-si nici o respon-sabilitate in cazul in care a platit bani de pe card si n-a primit nimic in schimb. "Tranzactiile nesecurizate sunt permise doar la solicitarea clientului", afirma Gabriela Nistor, director executiv la Banca Transilvania. "Eu, unul, recomand doar site-urile care au afisat standardul 3D Secure", mai spune Hussak.

Fii atent cand mergi la bancomat

Cati dintre noi verifica oare la finele saptamanii sau macar al lunii chitantele pe care le-am adunat prin portofel sau geanta? In Romania nu exista inca o cultura a chitantelor, asa cum se intampla in alte state, cei mai multi preferand sa le arunce imediat dupa ce le-au primit, uneori chiar pe strada.

Alexandra Popa sustine ca aceasta e una dintre cele mai frecevente greseli pe care le fac posesorii de carduri. "Chitantele date de bancomat nu trebuie, sub niciun chip, aruncate in vecinatatea acestuia deoarece contin informatii care ar putea ajuta la clonarea cardului", declara consultantul.

Specialistii mai recomanda ca, atunci cand tastezi codul PIN, sa maschezi "operatiunea" cu cealalta mana. "Fraudatorii pot instala camere de luat vederi in bancomat si pot vedea astfel codul tastat", mai spune Alexandra Popa.

Prin una dintre aceste metode a fost fraudata, cel mai probabil, si Roxana Hoarca. Tanara a decis de atunci sa-si ia insa propriile masuri de siguranta. "Nu pot renunta la serviciile cardului bancar. Acum, cand ma duc la un bancomat, ma uit de doua ori in jur inainte de a scoate bani."

sursa:www.erd.ro