Majesty

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color

Lasa trecutul sa fie trecut

Nu stiu cati dintre cititorii mei au calarit vreodata un cal sau un ponei. Poate ca ceva mai multi stiti sa mergeti pe bicicleta, ceea ce este suficient de relevant pentru ilustratia aleasa pentru lunea aceasta. Oricum ar fi, imaginati-va in postura de a fi in sa. Conduceti? Ghidati? Va lasati condusi? Si inca una: ati incercat vreodata sa nu priviti inainte cand sunteti calare? Sau v-ati dat drumul pe vreo bicicleta la vale uitandu-va inapoi? Cu siguranta ca daca ati facut-o, va amintiti si de vocea mamei sau a instructorului de calarie care va spunea mereu sa priviti inainte. Chiar si soferii stiu ca nu poti ajunge prea departe daca te uiti numai si numai in oglinda retrovizoare. De la sfatul acesta am pornit meditatia de astazi.
 
Daca nu prea poti sa inaintezi uitandu-te spre ce a trecut, ce ne-o face oare sa credem ca putem inainte spre bine si frumos in viata, spre ceva ce este de dorit si de asteptat, daca noi traim un pas in fata si doi in trecut? Si chiar si dupa ce inaintam, ne oprim si ne intoarcem cu spatele la viitor, doar ca mai privim putin spre trecut? Trecutul este un loc tare lipicios, atat de lipicios incat se intampla uneori sa ramanem blocati acolo. Daca nu suntem atenti, lasam trecutul sa preia controlul vietii noastre prezente. Cu cat privim mai mult inapoi, privim mai putin inainte. Putem pierde ore intregi, luni si ani staruind asupra evenimentelor trecute pe care NU LE MAI PUTEM SCHIMBA. Singurul lucru din trecut pe care il putem schimba este manunchiul de consecinte de care nu putem scapa nicidecum. 

Nu este bine, nici de folos nimanui, sa nu ne cerem iertare celor fata de care am gresit. In loc sa ne tot uitam cu regret inapoi la evenimente, cuvinte, actiuni pe care le regretam, ar fi mult mai util sa ne intoarcem cu fata plina de rusine si sa reparam ce a fost stricat.
Nu este bine, nici de folos nimanui, sa nu caram decat ura intr-o camaruta a inimii (sau mai multe) fata de oameni care ne-au provocat suferinte. Este sanatos in toate privintele sa deschidem geamurile si sa lasam lumina sa intre – camerele negre nu sunt frumoase, va spun eu. Si poate, doar poate, cel care vrea sa refaca relatia citeste prima parte a paragrafului – nu ar fi frumos sa il intampini cu fata si nu cu spatele? I-ai face misiunea mai usoara 
Nu este bine, nici de folos nimanui, sa nu putem vedea decat tradare si durere in fiecare om, sa nu putem vedea decat profitori, abuzatori, violatori, amatori de furtisaguri, mincinosi notorii, adulterini sau criminali. 

La fel nu este bine, nici de folos nimanui sa gandim la trecut ca “vremurile bune”. De cele mai multe ori, chiar si melancolia fata de lucrurile bune ne impiedica sa creem lucruri bune in prezent. In plus, oamenii obisnuiesc sa spuna ca “era mai bine inainte”. Pacat ca inainte nu stiam si nu credeam asta, nu? Trecutul a trecut, e chiar atat de simplu. 

Hai ca macar incepand cateva ore pe zi sa facem ceva pentru viata noastra prezenta. Sa nu ne mai amintim de mosii nostri morti, sa nu mai ducem dorul fostelor iubiri, sa nu mai invidiem corpul pe care il aveam inainte de a naste. Hai sa traim in prezent, se privim spre viitor si sa lasam trecutul in trecut.

Asadar, mainile pe capastru, privirea in fata si success!

 
Doneaza

In obiectiv

credinta
COPIII RUSINII

Majesty Toolbar

Majesty Toolbar

MajestyRSS

MajestyRSS

Acum ascultati:

Majesty Tv

Oameni si Perspective - cu Marius Stanescu

Altar de Seara - cu Petre Danci

Oxigen - cu Edi Constantinescu

Login