Joi Nu îmi place să fiu panicos sau să fabulez despre conspiraţii mondiale. Însă...îndulcitorii conţin substanţe care pot provoca o simplă boală numită cancer. Organismele modificate genetic pot ajunge pe masa noastră. Criza abia acum parcă se arată cu adevărat. Mai presus de toate, nu ai voie nici să te stresezi de toate astea, pentru că stressul ar putea provoca declanşarea cancerului.
Intrăm într-o cursă nebună spre boală. Fizică sau psihică, una din alta, una de teama alteia sau împreună, aş fi tare curios să aflu părerea actuală a celor care susţin evoluţia, când totul este entropie. Adică goană accelerată spre autodistrugere.
Unde am început asta? Să fie mass-media cea care încurcă lucrurile exagerând de dragul afacerii totul? Să fie televizorul cel care redă sau impune? Să fim victime ale unora prea puternici şi prea obsedaţi de câştig? Să dăm vina pe industrializare, capitalism, creditare, poluare? Am obosit şi să mai gândesc la asta. Cercul e extrem de vicios şi pe măsură ce intri, rezultatul e acelaşi pe toate părţile; vârtejul te poate lua oricum. Fie munceşti ca un rob, captivat de sistem; fie înnebuneşti încercând teoreme şi explicaţii. Partea de neignorat este că eşti pe minus oricum.
M-am săturat de durere. Nu neapărat a mea, cât a celorlalţi, multă, nealinată, nealinabilă. Te năpădeşte şi te face un nesimţit, să poţi supravieţui...omoară mila din tine. M-am săturat de plăcere, năvălind, murdară, menită să acopere goluri din suflet, tot din durere, antidot. Ce ne rămâne când simţim că ni s-a dat o cutie a Pandorei fără speranţă?
Trăim într-o lume a unui eroism surd. Îţi vor rămâne mereu cele puţine bune, dar pentru că ele sunt din cer, vei merge mai departe prin ele: mesajul unui prieten „mi-e dor de tine”, liniştea unei nopţi lângă soţie, rugăciunea, pacea din tine că eşti cinstit, adevărata luptă cu tine însuţi. Zăpada care albă ascunde încă gunoaiele lumii.
Când doamna dirigintă mi-a spus demult să întorc CD-ul, am râs. Dar a venit vremea pentru asta. Ştiu, nu este muzică pe partea cealaltă. Dar e linişte.
E un alt mod de a privi totul. Astăzi, când eroi sunt cei întregi la cap, cei care mai au încredere în oameni, cei care iartă sau cei care îşi ţin cuvântul şi vreo Lege, întoarce CD-ul. Muzica asta deşănţată nu ne ajută la nimic.
Cosmin Vlahopol - Majesty.ro
