Sunt vorbe, versuri, Mosi, povesti…Craciun.
E totul pregatit, dar…cum sa-Ti spun?
Nu stiu nici ce sa cred, nici ce sa fac,
Pentru ca vreau azi, Doamne, sa Te-mpac.
Mi-a spus mama ce-a fost la Betleem,
Si-am mai citit. Ai fost Rege de Lemn.
Venit in iesle, mistuit pe cruce,
Nu-i vant de maretie ce Te-aduce…
Esti om, ca viata Te-a durut,
Dar chiar din clipa-n care Te-ai nascut
Ai inceput, constant, sa fii mai mult.
Lumea era copil, Tu un adult.
Insa nu-i geniul cel care intriga
Nici pilda arma ce instiga,
Dac-ai murit, de fapt, ai fost ucis,
E pentru c-ai iubit, o stiu precis.
Ai dat tot ce-ai avut. Nimic n-aveai.
Incet, din Tine sa faci tot rupeai.
Ce-ai dat atunci ramane pururi dat
Si nu vei fi de nimeni egalat.
A fost ceva al Tau, va fi mereu,
Se spune ca esti Fiu de Dumnezeu…
Daca-i asa, de ce ai fi murit ?
Sau poate asta chiar Te-a lamurit ?
Nu vrei sa-mi spui. Stiu ca ai spus cam tot.
Nu vreau, nu pot din minte sa Te scot.
Dar daca tot ramai, Ti-as da sa ai
Un loc in care numai Tu sa stai.
Mi-e frica sa raspund…Daca ai fost
Al intrebarii mele singur rost ?
Daca esti cel mai bun raspuns
Al tainei ce in lume ai adus ?
Ne leaga tot ce esti, neinteles,
Devine tot mai clar ca Te-am ales.
Iti fac in mine loc sa Te explici
Stiind ca te vei naste si aici.
Si cum nu poti sa Te abtii sa fii,
Sa dai, sa mori, sa vezi in noi copii,
Vei sti cum sa ma cuceresti discret.
In Tine sa ma pierd abia astept.
Cosmin Vlahopol - Majesty.ro


Joi 








