Majesty

Prin bisericism doresc să definesc fenomenul întemeierii de „bisericuţe”, pe baza bunului plac, având ca normă de funcţionare relativismul moral şi religios. Modelul se găseşte în cartea Judecători, la Mica efraimitul (Jud. Cap. 17-18). Într-o perioadă de confuzie a vieţii spirituale, Mica şi-a întemeiat o capelă în propria casă, pe baza autorităţii individuale. Cu argintul pe care îl furase iniţial de la mama sa au fost făurite efodul, idolul şi terafimul casei. Pe fiul său l-a sfinţit ca preot. Casa lui Mica a devenit locul unde se fură, se blesteamă şi se binecuvintează deopotrivă. Teama că preoţia nu e după rânduiala divină (ca şi cum celelalte erau) s-a transformat în „îndreptăţirea” atunci când un tânăr levit, din Betleem, a ajuns în casa lui şi a rămas să slujească. Totul a durat până în ziua în care tribul seminomadic al lui Dan a luat şi mobilierul şi preotul care, fericit că va sluji într-o comunitate mai mare, nu s-a mai uitat înapoi.

Pe cartografia vieţii noastre de credinţă bisericismul îşi are bine conturate edificiile lui. De la bisericuţele pe care le construim ca simple grupuri de discuţii, la bisericuţele virtuale şi până la realele bisericuţele din apartamente unde din cand în când „gurul” mai bagă marfă câte un articol, ne stabilim preoţii, idolii şi terafimii. Şi pentru că în bisericism sunt puţine valorile pozitive care consolidează simţământul apartenenţei, este introdusă în caietul de sarcini al neofitului ura faţă de unii, de alţii, de sistem, autoritate, etc. Dacă setul pozitiv nu funcţionează şi bisericiştii (adepţii bisericismului) nu reuşesc să iubească împreună, cel puţin vor urâ de-a valma, pentru că e mai uşor, şi astfel vor aparţine. În felul acesta unii ajung să trăiască o religie din ograda din spate şi să devină preoţi ai unui dumnezeu care nu există.
Tot ce Mica efraimitul avea de făcut era să înveţe drumul spre Silo unde se afla cortul întâlnirii şi preoţii lui Dumnezeu. Şi nu se afla departe de locul acela. Poate se certase cu ei sau cu solia lor, cine ştie? Dar înlocuind cortul întâlnirii cu propria casă, aurul curat cu argintul furat, teama de Domnul cu teama de blestem, Mica a fost ctitorul unui bisericism coroziv care nu a dăinuit.
Mai tărziu un alt Mica, prorocul, avea să ne anunţe că tot din Betleemul Efrata va veni adevăratul Preot. El, Isus Hristos, a venit ca Fiu al Dumnezeului Celui Viu, pe credinţa aceasta zidindu-Şi Biserica pe care bisericismul oamenilor nu o vor birui.

 

Remus Soare - Majesty.ro